„Serotonină“, de Michel Houellebecq, cartea-eveniment din primele zile ale lui 2019
https://www.ziarulmetropolis.ro/serotonina-de-michel-houellebecq-cartea-eveniment-din-primele-zile-ale-lui-2019/

Apărut în Franţa pe 4 ianuarie 2019, „Serotonină”, al şaptelea roman al scriitorului francez Michel Houellebecq, şi-a confirmat statutul de cea mai aşteptată carte a iernii. Va fi publicată în această primăvară şi la noi, în colecţia „Raftul Denisei“, la editura Humanitas Fiction.

Un articol de Liliana Matei|21 ianuarie 2019

„Serotonină“ a devenit în scurt timp de la apariție un adevărat fenomen editorial, ocupând locul 1 în toate topurile de vânzări. Tirajul excepțional de 320 000 de exemplare, anunțat de Editura Flammarion, s-a dovedit insuficient în mai puțin de o săptămână de la apariție, un nou tiraj de 50 000 de exemplare urmând să ajungă în curând pe rafturile librăriilor.

Ediția franceză a fost urmată la câteva zile de ediția în limba germană, apărută pe 7 ianuarie într-un tiraj de 80 000 de exemplare, și de ediția în limba spaniolă, apărută pe 9 ianuarie, în 25 000 de exemplare. Romanul va fi publicat în luna mai a acestui an în limba română, în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas Fiction, traducerea fiind semnată de Daniel Nicolescu.

Serotonină apare la patru ani de la lansarea celebrului roman Supunere, publicat pe 7 ianuarie 2015, în ziua teribilului atentat din redacția revistei Charlie Hebdo. Încadrat de autor în genul PF (political fiction), romanul Supunere, publicat în mai 2015 în colecția „Raftul Denisei“, vorbește despre iminenta islamizare a societății franceze și este considerat unul dintre cele mai percutante romane din ultimii ani. A fost tradus în peste 40 de țări și a stabilit recorduri de vânzări: aproximativ 800 000 de exemplare vândute în lumea francofonă și peste 520 000 de exemplare vândute în Germania.

Predat Editurii Flammarion cu câteva luni înainte de apariția mișcării „vestelor galbene“, Serotonină, cel mai recent roman al lui Michel Houellebecq, își poartă cititorii în inima Franței rurale, măcinată de tensiuni și conflicte mocninde. Michel Houellebecq identifică suferințele profunde din sânul societății franceze, scriitura sa dovedindu-se încă o dată vizionară: ea vorbește despre premisele unei mișcări pe care nici un om politic nu a reușit să o anticipeze.

Protagonistul romanului Serotonină este Florent-Claude Labrouste, un bărbat de 46 de ani care își detestă numele și Captorixul, un antidepresiv ce eliberează serotonina, dar care are trei efecte secundare: greața, dispariția libidoului și impotența. Narațiunea sa traversează o Franță care își nesocotește tradițiile, își trivializează orașele și își distruge satele aflate în pragul revoltei. Florent-Claude este un personaj-narator dezrădăcinat și autodistructiv, care își scrutează propria viață și lumea din jurul lui cu un umor aspru și cu o virulență sfâșietoare. Își descrie activitatea de inginer agronom, ne vorbește despre prietenia sa cu Aymeric d’Harcourt, fost coleg de facultate, un artistocrat care practică agricultura pe domeniul familiei (personaj de neuitat al romanului – un alter-ego al său), despre eșecul idealurilor din tinerețea lor și despre speranța, aproape absurdă, de a regăsi o iubită pierdută.

Serotonină poate fi citit ca un roman despre dezechilibrele pe care le produce o lume fără iubire, fără bunătate, fără solidaritate, cu transformări devenite incontrolabile, dar și ca un copleșitor roman al remușcărilor și al regretelor. Prin Serotonină Michel Houellebecq demonstrează încă o dată că este cronicarul nemilos al declinului societății occidentale din secolul XXI, un scriitor neîmblânzit, incomod și indispensabil.

Serotonină este o oglindă imensă pusă în fața lumii noastre: ceea ce ne arată ne înspăimântă.“ Le Soir

 

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

18
/02
/22

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuși și James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la București chiar de ziua lui Constantin Brâncuși, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

15
/02
/22

Editura Humanitas Fiction și Institutul Cervantes din București vă invită miercuri, 16 februarie, ora 19.30 la o întâlnire online cu scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate prilejuită de lansarea romanului Un ceai la capătul lumii – recent apărut în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – un roman memorabil despre aventura vieții, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Participă: Scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate, Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Maria Onisei, scriitoare și jurnalist cultural și Dana Pîrvan, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

14
/02
/22

Școala Gimnazială Nr. 194, București, în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat, cu sprijinul Inspectoratul Școlar al Municipiului București organizează marți, 15 februarie, de la ora 10.00, evenimentul on-line ”Cu cărțile deschise...”, cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii.

10
/02
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, sărbătorește Ziua Națională a Lecturii printr-o serie de activități online si offline. Astfel, la Palatul Parlamentului, scriitorul Petre Crăciun va susține un atelier de lectură pentru copii.

09
/02
/22

Pe 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlinește 89 de ani. În rândurile care urmează, vă propunem o scurtă incursiune în biografia artistului care de-a lungul timpului a știut să se arate atât de generos pe scenă și atât de discret în afara ei. Din 2011, numele său se regăsește și pe Aleea Celebrităților din București, proiect inițiat de Teatrul Metropolis pentru a celebra valoarea artistică.

08
/02
/22

Premisa proiectului habits by Republica cultural, inițiat de Societatea Omului Sănătos, o serie de conversații despre impactul artei asupra psihicului și spiritului uman moderate de psihoterapeutul Gabriel Cicu (fondator al clinicii Color Mind din București) alături de patru artiști: scriitoarea Adela Greceanu, muzicianul Răzvan Popovici, coregrafa Judith State și pictorul Roman Tolici.