„Spații Vii” animă Bucureştiul
https://www.ziarulmetropolis.ro/spatii-vii-anima-bucurestiul/

Pe 24 august, între orele 21:00 şi 22:30, va avea loc a doua intervenţie performativă Spaţii Vii, intitulată#habitat, care va activa una dintre cele mai vechi case din Bucureşti. Grădina Divanva fi transformată într-un spaţiu performativ, participativ, în care publicul va parcurge un traseu care va dezvălui poveşti în timp real. Intrarea este liberă!

Un articol de Petre Ivan|21 august 2017

Mișcarea corpurilor, sunetul, lumina, proiecțiile video generative și interacțiunea dintre acestea vor crea povești abstracte sau concrete, metaforice sau minimaliste, vechi sau contemporane. Ele reinventează un#habitatși aduc mai multe realități la un loc, prin în instalații performative și intervenții audio-vizuale.

Casa de târgovețeste o locuință tradițională cu influențe oriental balcanice și una dintre cele mai vechi clădiri din București, deschisă publicului sub conceptul Grădina Divan. Luând ca punct de inspirație poveștile casei de târgovețși multiplele ei transformări, dar și specificul arhitectural – o reflecție a unui București fanariot aflat între Orient și Occident – echipa creativă abordează subiecte precum istoria, timpul, moștenirea culturală, rezistența sau schimbarea.

Gradina Divan _ credit Sebastian Apostol

Grădina Divan este un proiect-pilot de reactivare a casei de târgoveț realizat de Institutul Național al Patrimoniului și Calup pentru crearea unui spațiu dedicat proiectelor culturale, discuțiilor și bunei dispoziții.

Publicul e invitat să descopere o bucată de istorie într-un context nou și să se relaxeze cu o băutură rece în Grădina Divan.

Intervenția performativăSpații Vii #habitat reprezintă prima fazăa interacțiunii cu spațiul Grădinii Divan. Cu ajutorul partenerului principal al proiectului, „Mo’Real Universe” din Timișoara, un start-up care își propune să diversifice felul în care e folosită tehnologia AR în România, turiștii și locuitorii orașului vor putea vedea spațiul activat dintr-o nouă perspectivă.

Începând cu noiembrie 2017, rezultatul video şi sonor al intervențiilor performative, capturat şi adaptat, va re-anima Grădina Divan, precum și celelalte trei spații cu ajutorul tehnologiei de Realitate Augmentată (AR).

Echipa internaţională a proiectului reuneşte artişti vizuali, performeri, dansatori, muzicieni şi designeri care interacționeazăîn timp real, folosind maniere diferite de expresie.

Artiști participanti:

Lia-Cristiana Marin, Maria-Beatrice Tudor, Mariana Gavriciuc, Daniela Sima – performeri

Simona Deaconescu – coordonator performance

Mirian Kolev – muzician/soundscape

Dilmana Yordanova şi Mihaela Kavdanska – inițiatoare ale proiectului și artiste vizuale preocupate de relaționarea în timp real dintre diverse forme artistice ce implică tehnologia

Horea Avram– PhD, istoric de artă, curator, cadru universitar, consultant AR.

SPAȚII VIIeste un proiect de lungă durată, inițiat de Dilmana Yordanova și Mihaela Kavdanska, un media art duo activ de la începutul anilor 2000.

Foto: Spații Vii – facebook

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.