„Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”, volum lansat la Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/stramosi-pe-alese-calatorie-in-imaginarul-genealogic-al-boierimii-romane-volum-lansat-la-humanitas/

Cartea „Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”, de Filip-Lucian Iorga, a fost lansată joi seară la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, în prezenţa autorului şi a istoricilor Neagu Djuvara şi Lucian Boia. Potrivit editurii, o carte scrisă foarte bine, cu o bibliografie amplă, „Strămoşi pe alese” are la bază teza de […]

Un articol de Andrada Văsii|8 februarie 2013

Cartea „Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”, de Filip-Lucian Iorga, a fost lansată joi seară la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, în prezenţa autorului şi a istoricilor Neagu Djuvara şi Lucian Boia.

Potrivit editurii, o carte scrisă foarte bine, cu o bibliografie amplă, „Strămoşi pe alese” are la bază teza de doctorat a autorului, urmând a apărea digital, într-o ediţie extinsă.

Profesorul Lucian Boia, conducătorul tezei de doctorat a autorului, a apreciat că este meritul tânărului istoric Filip-Lucian Iorga, un cercetător perseverent, de a introduce subiectul cu adevărat în istorie, „în istoria mentalităţilor şi a reprezentărilor sociale”, în condiţiile în care, „în genere, fanteziile genealogice au fost tratate mai curând drept curiozităţi, evocate în note marginale, pentru pitorescul lor anecdotic”.

„Filip-Lucian Iorga are meritul de a pune împreună genealogiile şi imaginarul, acesta din urmă fiind, uneori, mai prezent decât realitatea, pentru că exprimă sufletul şi proiectele umane. A rezultat o carte erudită, care se citeşte cu plăcere”, a spus Boia, evocând modelul occidental al celor ale căror genealogii se regăsesc fabulos în lucrare.

Îndemnându-i pe cititori să se cufunde în lectura cărţii, „care nu e numai interesantă şi adesea hazlie, ci şi cu adevărat pasionantă”, Neagu Djuvara, care se regăseşte în carte ca personaj, prin genealogia familiei Grădiştenilor, a afimat că lucrarea este una de pionierat la noi în ţară, graţie studiilor în Europa occidentală ale autorului.

„El a studiat suficient în străinătăţi pentru ca să ne vină cu această istorie imaginară a genealogiilor”, a spus Djuvara, menţionând că acest imaginar a existat la marile familii, începând cu Cantacuzinii, Muşatinii, Corvineştii şi până la mai micile familii boiereşti, precum Grădiştenii, din partea familiei mamei sale, care susţineau că se trag dintr-un militar roman.

Istoricul a subliniat că, în ciuda concepţiei occidentale potrivit căreia în Ţările Române nu ar fi existat mari familii nobiliare, boierii autohtoni au chiar o istorie mai veche decât nobilii apuseni, fapt dovedit de întreaga noastră istorie făcută de domni proveniţi din marile familii boiereşti.

Filip-Lucian Iorga a vorbit despre genealogia cărţii, care se regăseşte în propriul său imaginar genealogic, ca şi în discuţiile cu profesorii Neagu Djuvara şi Lucian Boia ori cu Gabriel Liiceanu, care i-a cerut, ca editor, şi o altă lucrare după publicarea dialogului cu Alexandru Paleologu.

„Noi nu cunoaştem încă adevărata genealogie şi rolul familiilor boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Ne lipsesc instrumentele cercetării genealogice”, a susţinut tânărul istoric, declarându-se „îndrăgostit de imaginarul genealogic”, element care a contat în afirmarea ca o elită stabilă şi legată de lumea occidentală a secolului al XIX-lea a marii boierimi pământene.

Iorga a afirmat că este foarte important să ne cunoaştem şi să ne redescoperim propriile rădăcini, ca o comunitate cu o memorie genealogică scurtă.

Filip-Lucian Iorga s-a născut la 16 iulie 1982, în Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni.

Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011), Filip-Lucian Iorga are un stagiu la Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siecle, Universitatea Paris IV – Sorbona (2009-2010) şi studii la European College of Liberal Arts, Berlin (2004).

A publicat volumele: „Genocidul comunist în România”, vol. IV, „Reeducarea prin tortură” (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003; fragmente din volum au fost incluse în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România), „Breviar pentru păstrarea clipelor. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Alexandru Paleologu” (Humanitas, 2005, 2007, 2012), „Les Cazaban. Une chronique de famille” (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), „Le temperament scumenique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall” (Editions Baudelaire, Lyon, 2013).

Este autor al chestionarului „Memoria elitelor româneşti, parte a unei cercetări dedicate descendenţilor actuali ai boierimii, marii burghezii şi elitelor intelectuale româneşti”.

În prezent, este director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „Erbiceanu” şi membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” (din 2002).

În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate.

Sursa: Agerpres

23
/08
/17

Filme nominalizate la Oscar, pelicule premiate cu Ursul de Aur și de Argint la Berlinale 2017 sau nominalizate la Festivalul de Film de Cannes vor putea fi văzute, până pe 17 septembrie, pe Insula Artelor din Parcul Titan, în cadrul celei de a V-a ediții a evenimentului "Cinema în aer liber".

22
/08
/17

CRONICĂ DE FILM În noul său film, „Loveless”, câştigător al Premiului Juriului la Cannes, Andrei Zviaghinţev sugerează falimentul moral al societăţii ruse a momentului, prin povestea unei familii în descompunere. Deşi lipsit de subtilităţi şi bogat în metafore, filmul impresionează prin forţa evocatoare a imaginii şi a muzicii.

22
/08
/17

Uriași de Pantelimon - proiectul Make a Point în care poveștile bucureștenilor sunt ilustrate de artiști din toată lumea și cocoțate pe acoperișurile halelor industriale din cartier – are săptămâna aceasta un oaspete important. Biancoshock, un celebru artist italian foarte secretos cu propria identitate, e cunoscut în toată lumea datorită instalațiilor sale efemere, dar cu un puternic mesaj social și politic. Celebrul italian cu fața nevăzută susține joi la Turnul de Apă și Artă o reprezentație interactivă.

22
/08
/17

„Până la 10 ani mergeam foarte des la Teatrul Bulandra. Acolo l-am văzut prima oară pe Octav. Ne-am cunoscut într-un mod foarte romantic. Eu eram studentă, îndrăgostită de profesorul ei. Dar şi profesorul o iubea pe studentă. Însă legătura s-a realizat abia după absolvire. Era delicat, prevenitor, educat, extrem de bun. Şi cu mult umor” - Valeria Seciu, fosta soție a inegalabilului actor Octavian Cotescu. În noaptea de 22 spre 23 august 1985 îndrăgitul artist se stingea din viaţă, la vârsta de 54 de ani.

21
/08
/17

Jerry Lewis, considerat un "clovn" al filmelor moderne, cu o mimică elastică, decedat duminică în Las Vegas la vârsta de 91 de ani. Nancy Sinatra, Deana Martin (fiica lui Dean Martin), Jim Carrey, Joan Collins și Jimmy Kimmel se numără printre numeroasele celebrătăți din showbiz care i-au adus un ultim omagiu lui Jerry Lewis.

21
/08
/17

Cartea „Confesiunile unei măști” (traducere din limba japoneză de Emil Eugen Pop) a fost publicată la editura Humanitas Fiction.

21
/08
/17

Pe 24 august, între orele 21:00 și 22:30, va avea loc a doua intervenție performativă Spații Vii, intitulată#habitat, care va activa una dintre cele mai vechi case din București. Grădina Divanva fi transformată într-un spațiu performativ, participativ, în care publicul va parcurge un traseu care va dezvălui povești în timp real. Intrarea este liberă!

21
/08
/17

Festivalul Internațional de Teatru de la Turda va avea loc în perioada 8-17 septembrie și găzduiește invitați atât de pe plan național cât și internațional. Două nume de prestigiu ce vor veni la festival sunt Oana Pellea și Sandu Gruia. 

21
/08
/17

„Eu nu am devenit actor, eu m-am născut actor“ - Toma Caragiu; „Eu nu pot să mă despart de scenă“ - Jean Constantin. Într-o zi de 21 august, la diferenţă de doi ani, se năşteau doi dintre cei mai mari actori români.

21
/08
/17

Concertul de închidere al festivalului Vara Magică va avea loc miercuri, 23 august, de la ora 19.30, la Sala Mare a Ateneului Român și va avea în centru Orchestra de Tineret a Olandei (National Youth Orchestra (NJO), Netherland) care va cânta sub bagheta lui Mark Wigglesworth, solist Alexander Sitkovetsky (vioară) un program ce cuprinde Wagner - Uvertura şi Venusberg music din opera Tannhauser (Paris version), Korngold - Concertul pentru vioară şi orchestra, Stravinsky - Petrushka (versiunea 1911).

20
/08
/17

MEMORIA CULTURALĂ Ultimul interviu, ultimul rol în teatru și în film, ultimul Revelion, ultima amintire cu Toma Caragiu, actorul care s-a născut în 21 august 1925 și a murit în plină glorie la cutremurul din 4 martie 1977.

20
/08
/17

Mai sunt câteva zile până la deschiderea ediției aniversare a Festivalului Internațional de Teatru Independent UNDERCLOUD, eveniment în cadrul căruia vor fi prezentate publicului bucureștean peste 40 de spectacole românești, invitate sau în competiție, producții străine, spectacole–lectură și conferințe.