„Loveless”. Dezastrul moral al Rusiei
https://www.ziarulmetropolis.ro/loveless-dezastrul-moral-al-rusiei/

CRONICĂ DE FILM În noul său film, „Loveless”, câştigător al Premiului Juriului la Cannes, Andrei Zviaghinţev sugerează falimentul moral al societăţii ruse a momentului, prin povestea unei familii în descompunere. Deşi lipsit de subtilităţi şi bogat în metafore, filmul impresionează prin forţa evocatoare a imaginii şi a muzicii.

Un articol de Ionuţ Mareş|22 August 2017

După ce băiatul le-a dispărut de acasă fără ca ei măcar să îşi fi dat seama, şi asta pentru că erau ocupaţi cu certuri colosale şi cu sexul în alte relaţii, părinţii în proces de divorţ din „Loveless” („Nelyubov”) pornesc în căutarea lui Alioşa, undeva la marginea Moscovei.

Echipa de căutători voluntari la care cei doi apelează din cauza birocraţiei ce împiedică poliţia să acţioneze imediat verifică, într-una dintre secvenţe, o uriaşă clădire abandonată şi aproape distrusă, posibil loc de ascuns al băiatului.

În mişcări ample, camera de filmat panoramează, odată cu deplasarea personajelor, mizeria şi ruinele clădirii. La Andrei Zviaghinţev, probabil cel mai cunoscut regizor rus al ultimilor ani, un astfel de decor, în acest caz natural, funcţionează ca o metaforă evidentă pentru un colaps general.

Una din multele metafore, încrise într-o estetică realistă, folosite pentru a sugera dezastrul moral al cuplului tânăr şi înstărit şi, extrapolând, al unei întregi clase sociale şi chiar al Rusiei contemporane – fapt vizibil prin trimiteri inclusiv la contextul politic, în special la izbucnirea războiului din Ucraina (prin fragmente de jurnale de ştiri sau prin aluzii la “omuleţii verzi”, trupele ruse fără însemne prezente în conflictul din ţara vecină).

Zviaghinţev nu se încurcă în subtilităţi sau în prea multe nuanţe, nici în trasarea portretului psihologic al protagoniştilor săi (indiferenţa lor din debut se transformă, previzibil, în mustrări de conştiinţă odată cu dispariţia copilului), nici în critica la adresa societăţii (momentele satirice sunt destul de apăsat construite).

De altfel, niciodată nu a făcut-o. Primele sale două lungmetraje, cele care l-au lansat, „The Return” (2003) şi „The Banishment” (2007), erau parabole atemporale, impregnate de simboluri, în descedenţa asumată a lui Andrei Tarkovski (însă fără poezia clasicului regizor rus).

Fără a renunţa complet la mărcile alegoriei, în „Elena” (2011), „Leviathan” (2014) şi, acum, „Loveless” cineastul îşi întoarce mai mult privirea asupra Rusiei momentului, care este satirizată şi văzută ca o societate în derută, fără repere, aproape în faliment moral – de aici şi prezenţa morţii cauzate de crimă sau de potenţială sinucidere în fiecare din cele trei filme.

În „Loveless”, aparenta bunăstare a cuplului – Zhenia şi Boris – jucat de Mariana Spivak (o descoperire) şi Aleksei Rozin (cunoscut pentru roluri secundare în „Elena” şi „Leviathan”) nu garantează fericirea. Iar vorbele dure pe care cei doi şi le aruncă răsună puternic, violent, în apartamentul elegant (şi scos la vânzare) şi cad ca nişte lovituri asupra copilului terorizat, aproape permanent în lacrimi. O tulburare scoasă în evidenţă prin câteva cadre-şoc, uşor senzaţionaliste, menite a surprinde şi asalta privitorul (într-unul din momente, o uşă trântită dezvăluie, ca într-un efect de montaj, băiatul ascuns şi copleşit de plâns).

Sunt secvenţe dure, de un cinism care nu lasă loc de întoarcere: atmosfera în această familie eşuată este un infern, ce pare să se fi transmis de la o generaţie la alta, deoarece relaţia Zheniei cu mama sa este arătată de asemenea ca fiind dezastruoasă.

Asta chiar dacă biserica şi societatea condamnă implicit celibatul şi încurajează cu orice preţ căsnicia, aşa cum reiese din discuţia, tratată în cheie comică, pe care tatăl o are cu un coleg de serviciu, într-o mare companie al cărei patron ar fi un ultra-ortodox.

Este una din secvenţele prin care Zviaghinţev atacă direct reflexele conservatoare şi ipocrizia unui mediu a cărui opulenţă afişată – suntem în lumea urban-înstărită – nu poate camufla pe deplin goliciunea spirituală: băiatul dispare de acasă chiar în timp ce fiecare dintre părinţi petrece câte o noapte de sex în apartamentele, de asemenea moderne, ale noilor lor parteneri – în cazul mamei, un bărbat puţin mai în vârstă; în cazul tatălui, o femeie deja însărcinată.

Scene de sex ultrastilizate, filmate în penumbră şi marcate de o răceală care pare a anunţa noi dezastre. O răceală ce domină, de altfel, întregul film: de la cadrele de interior, în locuinţe de lux, la cadrele de exterior, cu dezolante peisaje de toamnă-iarnă plasate în spatele unor blocuri-turn.

Deşi schematismul narativ şi înclinaţia spre metafore sunt uşor criticabile şi pot diviza publicul, forţa evocatoare a imaginii din “Loveless” seduce şi captivează. Cadrele mereu largi, menite să cuprindă cât mai multe detalii, şi mişcările lente de cameră, completate de o muzică rău-prevestitoare, induc nelinişte şi sugerează o puternică încărcătură morală.

E ca şi cum această lume decăzută portretizată de Zviaghinţev ar fi străbătută de o forţă superioară, transcedentală, care veghează la deşertăciunea zbaterilor omeneşti – este modul prin care regizorul rus încearcă să dea greutate spirituală cinema-ului său alegoric.

După prezenţa în Competiţia de la Cannes, unde a obţinut Premiul Juriului, “Loveless” a fost proiectat în secţiunea Kinoscope a Festivalului de la Sarajevo (11-18 august). Şi va putea fi văzut în octombrie la Les Films de Cannes à Bucarest, urmând ca ulterior să fie distribuit şi în cinematografele din România, de Independenţa Film.

23
/10
/18

O fotografie din anul 1965 cu protagoniștii filmului "Doctor Jivago", ecranizarea romanului omonim semnat de Pasternak, în regia lui David Lean. Se împlinesc, astăzi, 60 de ani (23 octombrie 1958) de când scriitorului rus Boris Pasternak i se decerna Premiul Nobel pentru literatură pentru romanul "Doctor Jivago",roman devenit best-seller în Europa Occidentală, dar nepublicat în țara de origine.

23
/10
/18

În 2015, László Nemes lua pe sus lumea cinematografului cu primul său film, Son of Saul – Grand Prix la Cannes iar apoi premiul Oscar pentru cel mai bun film străin al anului. Laudele au început să curgă, presa considerându-l noul copil minune al cinematografiei europene și în special al celei maghiare. László Nemes este un regizor care nu a absolvit vreo școală de cinema, ci a câștigat experiență filmând scurtmetraje și fiind asistentul regizorului Béla Tarr.

23
/10
/18

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră în România la „Les Films de Cannes à Bucarest”, „Climax” (2018), de Gaspar Noé, este un „musical body horror” al cărui scop principal pare să fie captarea energiei unor corpuri tinere care pierd treptat controlul, de la dans, băutură și un drog psihedelic misterios.

22
/10
/18

"O femeie trebuie să fie inteligentă, să aibă farmec, simţ al umorului, şi să fie bună. Sunt aceleaşi calităţi pe care le cer unui bărbat." - Catherine Deneuve.  Considerată una din cele mai frumoase si carismatice actrite din lume, Catherine Deneuve a împlinit, azi, 75 de ani!

21
/10
/18

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră mondială la Astra Sibiu, „Timbox” este un excelent documentar de debut realizat de Nora Agapi. Regizoarea îi face un portret tandru tatălui său – un bătrân caristmatic din Iași care a adunat în cutii mii de fotografii și înregistrări pe peliculă făcute de-a lungul vieții.

19
/10
/18

Actorul Mark Ruffalo, cunoscut pentru roluri din filme precum „Collateral”, „Spotlight” şi „The Kids Are All Right”, va interpreta rolurile unor gemeni identici în miniseria HBO „I Know This Much Is True”, pentru care va fi şi producător executiv. Serialul format din şase episoade este bazat pe romanul omonim al lui Wally Lamb, bestseller New York Times.

17
/10
/18

“Corupţia într-o ţară este invers proporţională cu gradul de dezvoltare al acelei ţări.” - Arthur Miller, autorul faimoasei piese “Moartea unui comis voiajor” (al cărei prim act a fost scris într-o singură zi!), premiată cu: Pulitzer, Tony Award şi Premiul criticii de teatru. Arthur Miller s-a născut într-o zi de 17 octombrie (1915)

17
/10
/18

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră în România la Festivalul ASTRA de la Sibiu după ce în vară a fost ales cel mai bun documentar la Karlovy Vary, „Martorii lui Putin” (2018), de Vitaly Mansky, tratează momentul venirii la putere a lui Vladimir Putin, folosind imagini de arhivă inedite.

16
/10
/18

Les Films de Cannes à Bucarest organizează pe perioada celor 10 zile de proiecții (19 – 28 octombrie) și o serie de evenimente profesionale, discuții deschise și paneluri la care sunt așteptați să participe deopotrivă profesioniști din industria filmului, selecționeri și directori de festivaluri, decidenți politici dar și cinefili interesați de mersul industriei cinematografice.

16
/10
/18

A 25-a ediție a Festivalului Internațional Astra Film Sibiu s-a deschis oficial, la Sala Thalia, cu filmul Transalpina – Drumul Regilor al regizorului Dumitru Budrala, director-fondator al Festivalului. Înaintea proiecției, invitați de marcă au subliniat importanța momentului și au punctat cele mai importante etape din dezvoltarea Festivalului. Gala de deschidere s-a încheiat cu un concert al nominalizaților la Grammy, The Tiger Lilies.

16
/10
/18

Mai sunt doar câteva zile până la startul celei de-a 9-a ediţii a mult aşteptatului “Les Films de Cannes à Bucarest” 2018 (19 – 28 octombrie), prilej pentru a revedea câteva din spoturile de prezentare din anii anteriori, dar şi trailerul oficial al festivalului din acest an.

15
/10
/18

CRONICĂ DE FILM Inclus în Competiția de la Veneția, „Nuestro tiempo” („Our Time”), de Carlos Reygadas, este un ambițios și hipnotizant film de aproape trei ore, care va fi proiectat la „Les Films de Cannes à Bucarest”, în prezența cineastului mexican.

13
/10
/18

În iureșul creat de Ordonanţa de Urgenţă privind redefinirea familiei în Constituţie, misiune eșuată de altfel, actorii din „Secretul Fericirii”, filmul românescce va intra în cinematografe pe 19 octombrie 2018, explică ideea de familie și relațiile de cuplu, în general, în viziunea lor.

12
/10
/18

Cel mai renumit regizor iranian, Asghar Farhadi, singurul regizor care a fost laureat cu două premii Oscar pentru cel mai bun film străin, vine la Les Films de Cannes à Bucarest. Ediția a 9-a a  festivalului bucureștean se va deschide cu același film care a deschis și festivalul de la Cannes:Everybody Knows, cel mai recent lungmetrajal regizorului, cu Penélope Cruz și Javier Bardem în rolurile principale.

Page 1 of 21912345...102030...Last »