Studii Românești, un nou proiect editorial Polirom
https://www.ziarulmetropolis.ro/studii-romanesti-un-nou-proiect-editorial-polirom/

Editura Polirom lansează în această săptămînă pe piaţa de carte o nouă colecţie, „Studii Româneşti/Romanian Studies/Études Roumaines/Rumänische Studien”, un proiect ce se adresează specialiştilor, dar şi publicului larg interesat de istoria şi cultura română.

Un articol de Petre Ivan|9 august 2015

Colecţia „Studii Româneşti/Romanian Studies/Études Roumaines/Rumänische Studien”, coordonată de Irina Livezeanu şi Lavinia Stan, reuneşte monografii, culegeri unitare de studii semnate de un singur autor, precum şi volume colective ce reunesc contribuţii pe teme specifice studiilor româneşti.

În cadrul colecţiei vor apărea traduceri ale unor cărţi publicate la edituri din străinătate, dar şi volume scrise în limba română. Ca metodă de evaluare, colecţia utilizează blind peer review pentru a selecta manuscrise de cea mai înaltă calitate, redactate într-un stil accesibil.

Colecţia are în vedere volume cu relevanţă contemporană şi rigoare academică semnate sau coordonate de membrii Societăţii pentru Studii Româneşti.

Înfiinţată în 1973 în Statele Unite, Societatea pentru Studii Româneşti (the Society for Romanian Studies – www.society4romanianstudies.org) este o asociaţie interdisciplinară care a ajuns să domine cîmpul studiilor româneşti pe plan internaţional. Societatea reuneşte cercetători, studenţi, practicieni şi oficiali guvernamentali interesaţi de istoria, politica, sociologia, antropologia, economia, geografia, lingvistica şi cultura românească. În rîndurile sale se află un număr mare de membri şi colaboratori care lucrează în diverse universităţi din România şi Republica Moldova şi din străinătate. Prin colecţia de carte „Studii Româneşti/Romanian Studies/Études Roumaines/Rumänische Studien”, SRS urmăreşte să aducă o contribuţie editorială constantă şi distinctă în acest domeniu.

unnamed (1)

Noua colecţie debutează cu volumul Sfîntă tinereţe legionară. Activismul fascist în România interbelică, semnat de istoricul Roland Clark, în traducerea lui Marius-Adrian Hazaparu. Volumul oferă o imagine cuprinzătoare şi documentată a mişcării legionare din România interbelică.

Roland Clark merge pe firul istoriei orale, al memoriilor personale şi al documentelor din arhivele naţionale pentru a avea o imagine cît mai completă a mişcării legionare din România interbelică. El oferă o nouă perspectivă asupra fascismului european în care, dincolo de analiza istorică detaliată, evidenţiază impactul pe care represiunea oficială, spectacolul fascist şi acţiunile legionarilor l-au avut asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor obişnuiţi.

„Roland Clark a folosit cărţi rare şi serii integrale ale ziarelor interbelice, manuscrise şi documente nepublicate, transcrieri ale interviurilor cu martori oculari ai evenimentelor analizate. De o importanţă particulară sînt dosarele din arhivele naţionale româneşti, care reprezintă o sursă incomparabilă pentru istoria mişcării legionare.” (Dennis Deletant, Georgetown University)

Din cuprins:

Rădăcinile ultranaţionalismului • Dreptate tinerească • Mobilizarea susţinătorilor • Alegeri, violenţă şi disciplină • Puterea tipăriturilor • Piept călit de fier şi sufletul de crin • Mîntuire şi jertfă • Ascensiunea şi decăderea

Roland Clark predă istorie modernă europeană la Eastern Connecticut State University. Printre domeniile sale de interes se numără naţionalismul, teologia, Holocaustul din România, precum şi mişcările culturale şi sociale din Rusia şi Europa Centrală şi de Est. A susţinut o teză de doctorat la University of Pittsburgh pe tema semnificaţiei fascismului pentru membrii de rînd ai Legiunii Arhanghelul Mihail. A tradus în limba engleză volumul Sfînta Treime sau La început a fost iubirea al părintelui Dumitru Stăniloae.

În cadrul colecţiei „Studii Româneşti” va apărea:

  • Vladimir Solonari,Purificarea naţiunii. Dislocări forţate de populaţie şi epurări etnice în România lui Ion Antonescu, 1940-1944
06
/01
/15

Există literatură care nu se cuvine povestită folosind convenționalul propozițiilor și frazelor. Există literatură pentru care cuvintele – cuvintele simple, unul lângă altul până la sfârșit – sunt îndeajuns. ”Crăiasa Zăpezii” (Polirom, 2014) de Michael Cunningham din înaltul acestei literaturi coboară.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.