Sustenabilitatea la One World Romania 2022
https://www.ziarulmetropolis.ro/sustenabilitatea-la-one-world-romania-2022/

În ultimii ani, sustenabilitatea a ajuns să fie pe buzele tuturor, în cele mai diverse domenii. De ce nu ar fi ea prezentă şi în lumea cinematografiei?

Un articol de Petre Ivan|11 mai 2022

Așa cum ne întrebăm ce fel de impact au practicile noastre de zi cu zi asupra mediului, haideți să ne întrebăm împreună ce impact poate avea un festival internațional de film documentar asupra mediului sau cel puțin, care sunt unghiurile din care putem privi subiectul?

În această incursiune, organizatorii Festivalului One World Romania 2022 au contribuit constant la sustenabilitatea abordării în planificarea acestui festival în ultimii 15 ani. Din acest an aceste activități sunt mult mai conștient aplicate în multe dintre activități – plecând de la procesul de planificare al secțiunilor și de realizare a parteneriatelor, până la o „ecologie’’ de coordonare a echipelor din perspectiva grijii de sine și de celălalt.

Ce înseamnă sustenabilitatea la OWR #15?

1. Filmul documentar în sine este sustenabil prin procesul de realizare a lui, de la echipe, la bugete și limitări, totul lasă loc creativității în a găsi soluții

„Filmul documentar în sine este sustenabil pentru că realizarea lui necesită o echipă foarte mică și respectă astfel principiile de sustenabilitate, iar consumul este mult mai mic decât la ficțiune. Una este să-ți alegi echipe locale, să aduci oameni din zona în care se filmează, și alta este să-i aduci din altă parte și să poluezi mediul cu benzină și transport. Să consumi mai puțin înseamnă de fapt și să răspunzi la întrebarea cum refolosești ce ai?

Când lucrezi în documentar ești în continuă adaptare la condițiile și limitele pe care le ai. Faptul că ai un buget limitat, păstrează mai sustenabile și eco friendly producțiile.’’ subliniază Monica Stan, directorul artistic al festivalului .

Pentru mai multe detalii puteți urmării emisiunea ASAPPERII, episodul 9, unde, în parteneriat cu Black Rhino Radio, Monica Stan, alături de Mihai Dragolea, regizor și scenarist de film documentar, au răspuns la întrebarea „ce au în comun ecologia și cinematografia?’’

2. În furnizarea catering-ului nu se folosesc produse de origine animală.

„Cel mai important demers în ediția aceasta este că renunțăm la produse de origine animală în meniurile propuse, deoarece producția lor are un impact semnificativ asupra mediului, ridică amprenta de carbon. De asemenea ne dorim să celebrăm viața tuturor vietăților, iar în acest context ne propunem să nu susținem industria cărnii și a lactatelor.”, continuă Andrei Mocanu, director executiv OWR#15

Mai mult, toate produsele alimentare se consumă în recipiente reciclabile pentru evenimente, de la pahare de carton, la tacâmuri de unică folosință biodegradabile.

3. Numărul materialelor promoționale, cu precădere cele de publicitate outdoor, s-a redus cu 50% în ultimii ani. Surplusul de materiale promoționale (mai ales hârtia) a fost și este reciclată.

„Reciclarea a început încă din 2019, când am făcut sacoșe pentru goodie bags din mesh-uri și toate tipăriturile care nu erau pe hârtie.’’, spune Tudorița Șoldănescu, director executiv Asociația One World Romania și Coordonator Parteneriate și Finanțări OWR#15.

Până la urmă, un festival de filme documentare e mai puțin consumator de bunuri reciclate, decât un festival comercial, unde se produce în cantități mult mai mari.

4. Traseul filmelor care ajung la festivaluri, în general, sunt trimise cu transporturi aeriene, în carcase de siguranță pentru obiecte fragile. Anul trecut au fost primite doar 4 filme din 70 în acest format, iar în 2022 toate filmele au venit la OWR#15 sub formă digitală.

5. Ediția din 2022 este prima unde avem și mașini 100% electrice, cu sprijinul Spark, „În orașe foarte aglomerate, precum Bucureștiul, mașinile electrice contribuie la o calitate mult mai bună a aerului, reducând din poluare”, ne mai spune Andrei.

6. Construirea unor relații pe termen lung, atât cu partenerii și susținătorii festivalului, dar și cu echipele fiecărei ediții.

„Oricâte proiecții avem, prin temele pe care le avem și oamenii pe care îi aducem suntem în sine sustenabili. Partenerii constanți ai festivalului sunt apropiați de valorile noastre, fie că e vorba despre ecologie, reciclare, diversitate.’’ adaugă Tudorița Șoldănescu.

În tot acest ecosistem de organizare al unui festival, echipele care lucrează la festival se formează pentru perioade mai mari de timp, astfel încât să se perpetueze o cultură, dar și să se reducă din consumul de resurse și timp.

„Pe de altă parte Festivalul este un moment în sine în care se consumă, important este să nu fie risipă de resurse, care altfel ar putea fi evitate. Festivalul este un eveniment, în care nu poți să te privezi de bucuria întâlnirii, iar oamenii circulă. Nu sunt bugete mari pentru transport, nici nu se iau bilete de avion exagerat de multe.’’ Alexandru Solomon, președinte Asociația One World Romania

Până la urmă diferența se face la dorința noastră de a produce mai puțin și să se focuseze pe calitate și nu cantitate: mai puține deșeuri, zboruri cu avioane, încurajarea cateringului cu produse locale, reducerea amprentei de carbon „..dar poți să faci un festival doar cu invitați din regiune? E un preț pe care trebuie să-l plătești. Facem un eveniment internațional, dar să îl facem cât mai sustenabil.’’, completează Andrei Mocanu.

Producția de film poate reprezenta o posibilă amenințare ecologică, deoarece se adună echipe, se consumă, există nevoia găsirii unui echilibru fin. Până la urmă și producția de bunuri culturale are o amprentă de carbon – „ o expunere de film, cu cât este mai mare, produce tot felul de noxe. Iar dacă faci ca la carte un festival de film sustenabil, atunci devine un lux, se mărește bugetul pentru că nu există infrastructură, spre exemplu cea de reciclare. E nevoie să se redimensioneze festivalul sau să se reducă numărul de filme în funcție de capacitatea publicului de a consuma filmele respective, o dimensionare a conținutului în funcție de public. Documentarul în general este slow, nu ieși din sală și ai digerat tot, e slow food for thought.’’ ne mai spune Alexandru Solomon.

09
/10
/23

Ediţia în română a unei cărţi despre legendarul regizor Martin Scorsese şi un volum în engleză scris de Andrei Gorzo şi Veronica Lazăr despre cinemaul lui Radu Jude sunt două recomandări de lectură pentru această toamnă, pentru cei pasionaţi şi de discursul despre filme, nu doar de vizionarea lor.

09
/10
/23

Les Films de Cannes à Bucarest (20 - 29 octombrie) le-a pregătit bucureștenilor un maraton de cinema de 10 zile cu 43 de lungmetraje, 15 scurtmetraje și mai mult de 65 de proiecții ale unor autoare și autori care au un cuvânt greu de spus în cinematografia momentului.

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.