Swann, de Marcel Proust, împlineşte 100 de ani de la publicare
https://www.ziarulmetropolis.ro/swann-de-marcel-proust-implineste-100-de-ani-de-la-publicare/

Scriitorul Marcel Proust publica pe cont propriu, pe 14 noiembrie 1913, „Du côté de chez Swann”, primul volum din romanul „A la recherche du temps perdu” („În căutarea timpului pierdut”), o capodoperă a literaturii franceze.

Un articol de Andrada Văsii|13 noiembrie 2013

Scriitorul Marcel Proust publica pe cont propriu, pe 14 noiembrie 1913, „Du côté de chez Swann“, primul volum din romanul „A la recherche du temps perdu“ („În căutarea timpului pierdut“), o capodoperă a literaturii franceze, care continuă să fascineze numeroşi cititori din lumea întreagă.

„Încă de la apariţia sa, opera lui Marcel Proust nu a încetat să fie atacată de hoarde de purişti, snobi şi fetişişti“, afirmă autorul acestui articol publicat pe fluxul de ştiri al AFP. Însă, această „catedrală” a literaturii franceze are în acelaşi timp numeroşi admiratori, atât în Franţa, cât şi în străinătate.

Născut în 1871, Proust însuşi, pasionat de literatură engleză şi rusă, de muzică germană, de pictură italiană şi flamandă, interesat de cultura japoneză şi de spectacolele puse în scenă de compania Ballets russes, „se hrănea” cu o cultură cosmopolită, ca mulţi dintre contemporanii săi din „Belle époque”, înainte de Primul Război Mondial. Această cultură multiplă explică estetica acestui mare roman european.

Naratorul din romanul „În căutarea timpului pierdut”, care se numeşte Marcel, vorbeşte de exemplu despre „partea dostoievskiană a doamnei de Sévigné”. El face şi o referire la Thomas Hardy, autorul britanic al romanului „Tess d’Urberville”.

„Ceea ce mă impresionează la Proust este cât de mult era el interesat de toată lumea, de politică, de dorinţă, de natură. Scena lui era lumea”, a afirmat de curând romancierul american Daniel Mendelsohn.

Swann – un roman refuzat 

Cu toate acestea, înainte de a publica „Du côté de chez Swann”, la editura Grasset, Marcel Proust a fost refuzat de Nouvelle Revue Française (NRF), viitoarea editură Gallimard, la care i-a apărut ulterior întreaga operă. Să îl refuzi pe Proust „a fost cea mai mare eroare comisă de NRF, unul dintre regretele, una dintre remuşcările, cele mai dureroase din viaţa mea”, mărturisea André Gide, unul dintre directorii editurii, care i-a trimis lui Marcel Proust în 1914 o scrisoare în care îşi cerea scuze. Schiţa acestei scrisori va fi scoasă la licitaţie pe 26 noiembrie la Paris.

Marcel Proust şi editura Gallimard au câştigat apoi, în 1919, premiul Goncourt, cel mai prestigios dintre premiile literare franceze, cu cel de-al doilea volum al romanului „În căutarea timpului pierdut”, intitulat „A l’ombre des jeunes filles en fleurs” („La umbra fetelor în floare”).

Marcel Proust a expediat manuscrisul volumului „Du côté de chez Swann” şi editurii Ollendorf, însă directorul ei i-a răspuns astfel: „Dragă prietene, poate că eu sunt prost ca noaptea, din moment ce nu pot să înţeleg motivul pentru care cineva ar putea să folosească 30 de pagini pentru a descrie cum se învârte pe o parte şi pe alta în patul său înainte de a adormi”. Această declaraţie deloc curtenitoare se referea la celebrele prime pagini din „Du côté de chez Swann”.

Swann

Prima fotografie făcută romanului Swann

Opera lui Proust este în prezent studiată, tradusă şi citită în lumea întreagă, din Japonia până în Statele Unite ale Americii, trecând prin Europa, Turcia şi Orientul Mijlociu, în ciuda dificultăţilor de traducere a limbajului proustian, în special în arabă sau în japoneză. „Cei mai mulţi dintre iubitorii lui Proust rezervă lectura acestui roman pentru când se vor pensiona. Au nevoie de timp. Pentru străini, Proust încarnează cultura franceză. El este Franţa”, a declarat pentru „Le Figaro“ traducătorul japonez al operei proustiene, Akio Wada.

Volumul „Du côté de chez Swann” este alcătuit din trei părţi: „Combray”, nume fictiv inspirat din cel al localităţii Illiers, satul copilăriei scriitorului, „Un amour de Swann” şi „Noms de pays: le Nom”. Acea localitate a devenit, de altfel, unul dintre puţinele sate franceze care şi-au adăugat o referinţă literară la numele său oficial, întrucât localitatea se numeşte în prezent Illiers-Combray, în semn de omagiu adus scriitorului Marcel Proust. În fiecare lună mai, profesorul universitar Mireille Naturel, secretara Societăţii prietenilor lui Marcel Proust, organizează la Illiers-Combray evenimentul „La journée des aubépines” pentru admiratorii lui Proust, veniţi din toate colţurile lumii.

În 1919, Marcel Proust a introdus în romanul său Primul Război Mondial, deplasând Combray pe linia frontului. Scriitorul francez a murit trei ani mai târziu, în 1922. «În căutarea timpului pierdut» este o carte ilară, al cărei caracter amuzant este mascat de ideea că este supărătoare”, a afirmat filosoful Raphaël Enthoven, coautor alături de tatăl său Jean-Paul Enthoven, al volumului „Dictionnaire amoureux de Marcel Proust”, una dintre numeroasele apariţii literare publicate în Franţa cu ocazia centenarului volumului „Du côté de chez Swann”, notează Mediafax.

Marcel Proust (1871 – 1922), romancier, eseist şi critic francez, este cunoscut mai ales datorită romanului „În căutarea timpului pierdut”, operă monumentală de ficţiune a secolului XX, publicată de Gallimard în şapte volume, redactate vreme de mai bine de 14 ani.

Foto credit: Swann

15
/02
/21

Autoarea bestselerurilor internaționale „Miniaturista” și „Muza” revine cu un roman luminos, puternic și emoționant despre secretele scrisului, ale maternității și prieteniei, despre cum ne pierdem și ne regăsim pe noi înșine. Vă invităm să parcurgeți un fragment din „Confesiunea” (Editura Humanitas Fiction).

10
/02
/21

Polirom deschide anul 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană, una dintre principalele sale misiuni editoriale, marcată prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004 și continuată de colecții prestigioase și serii de autor dedicate cîtorva dintre numele de prim rang ale literaturii autohtone.

10
/02
/21

Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți cea mai nouă carte semnată de scriitorul Vasile Ernu, „Sălbaticii copii dingo”, recent apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego-grafii”, cu ilustraţii de Roman Tolici. Volumul, din care vă oferim un fragment, este o fascinantă incursiune în anii ’80.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

Editura Litera anunță lansarea pe litera.ro a noului Litera Blog, locul de întâlnire a celor mai interesante articole de opinie, dialoguri-eveniment, idei și sugestii de lectură pentru cititorii săi. Critici literari, scriitori români și străini, formatori de opinie, bloggeri, traducători, actori, traineri fac parte acum din comunitatea Litera Blog pentru a oferi publicului iubitor de carte cea mai bună experiență a lecturii.

05
/02
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul „Hamnet”, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

04
/02
/21

10 idei despre globalizare și criza acesteia, oferite de israelianul Nadav Eyal în cartea sa „Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării” (Editura Polirom, 2020), o lectură esențială pentru omul de azi.

03
/02
/21

La Editura Seneca, în colecția „Noi” (dedicată mediului și ecologiei), apare, zilele acestea, volumul „Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!“ de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.

31
/01
/21

Ediția din 2021 a Târgului de Carte de la Leipzig, unul dintre cele mai importante evenimente europene din domeniul editorial, nu va avea loc. Informația vine în contextul pandemiei Covid-19, după ce și ediția din 2020 a fost anulată, din aceleași motive.