Swann, de Marcel Proust, împlineşte 100 de ani de la publicare
https://www.ziarulmetropolis.ro/swann-de-marcel-proust-implineste-100-de-ani-de-la-publicare/

Scriitorul Marcel Proust publica pe cont propriu, pe 14 noiembrie 1913, „Du côté de chez Swann”, primul volum din romanul „A la recherche du temps perdu” („În căutarea timpului pierdut”), o capodoperă a literaturii franceze.

Un articol de Andrada Văsii|13 noiembrie 2013

Scriitorul Marcel Proust publica pe cont propriu, pe 14 noiembrie 1913, „Du côté de chez Swann“, primul volum din romanul „A la recherche du temps perdu“ („În căutarea timpului pierdut“), o capodoperă a literaturii franceze, care continuă să fascineze numeroşi cititori din lumea întreagă.

„Încă de la apariţia sa, opera lui Marcel Proust nu a încetat să fie atacată de hoarde de purişti, snobi şi fetişişti“, afirmă autorul acestui articol publicat pe fluxul de ştiri al AFP. Însă, această „catedrală” a literaturii franceze are în acelaşi timp numeroşi admiratori, atât în Franţa, cât şi în străinătate.

Născut în 1871, Proust însuşi, pasionat de literatură engleză şi rusă, de muzică germană, de pictură italiană şi flamandă, interesat de cultura japoneză şi de spectacolele puse în scenă de compania Ballets russes, „se hrănea” cu o cultură cosmopolită, ca mulţi dintre contemporanii săi din „Belle époque”, înainte de Primul Război Mondial. Această cultură multiplă explică estetica acestui mare roman european.

Naratorul din romanul „În căutarea timpului pierdut”, care se numeşte Marcel, vorbeşte de exemplu despre „partea dostoievskiană a doamnei de Sévigné”. El face şi o referire la Thomas Hardy, autorul britanic al romanului „Tess d’Urberville”.

„Ceea ce mă impresionează la Proust este cât de mult era el interesat de toată lumea, de politică, de dorinţă, de natură. Scena lui era lumea”, a afirmat de curând romancierul american Daniel Mendelsohn.

Swann – un roman refuzat 

Cu toate acestea, înainte de a publica „Du côté de chez Swann”, la editura Grasset, Marcel Proust a fost refuzat de Nouvelle Revue Française (NRF), viitoarea editură Gallimard, la care i-a apărut ulterior întreaga operă. Să îl refuzi pe Proust „a fost cea mai mare eroare comisă de NRF, unul dintre regretele, una dintre remuşcările, cele mai dureroase din viaţa mea”, mărturisea André Gide, unul dintre directorii editurii, care i-a trimis lui Marcel Proust în 1914 o scrisoare în care îşi cerea scuze. Schiţa acestei scrisori va fi scoasă la licitaţie pe 26 noiembrie la Paris.

Marcel Proust şi editura Gallimard au câştigat apoi, în 1919, premiul Goncourt, cel mai prestigios dintre premiile literare franceze, cu cel de-al doilea volum al romanului „În căutarea timpului pierdut”, intitulat „A l’ombre des jeunes filles en fleurs” („La umbra fetelor în floare”).

Marcel Proust a expediat manuscrisul volumului „Du côté de chez Swann” şi editurii Ollendorf, însă directorul ei i-a răspuns astfel: „Dragă prietene, poate că eu sunt prost ca noaptea, din moment ce nu pot să înţeleg motivul pentru care cineva ar putea să folosească 30 de pagini pentru a descrie cum se învârte pe o parte şi pe alta în patul său înainte de a adormi”. Această declaraţie deloc curtenitoare se referea la celebrele prime pagini din „Du côté de chez Swann”.

Swann

Prima fotografie făcută romanului Swann

Opera lui Proust este în prezent studiată, tradusă şi citită în lumea întreagă, din Japonia până în Statele Unite ale Americii, trecând prin Europa, Turcia şi Orientul Mijlociu, în ciuda dificultăţilor de traducere a limbajului proustian, în special în arabă sau în japoneză. „Cei mai mulţi dintre iubitorii lui Proust rezervă lectura acestui roman pentru când se vor pensiona. Au nevoie de timp. Pentru străini, Proust încarnează cultura franceză. El este Franţa”, a declarat pentru „Le Figaro“ traducătorul japonez al operei proustiene, Akio Wada.

Volumul „Du côté de chez Swann” este alcătuit din trei părţi: „Combray”, nume fictiv inspirat din cel al localităţii Illiers, satul copilăriei scriitorului, „Un amour de Swann” şi „Noms de pays: le Nom”. Acea localitate a devenit, de altfel, unul dintre puţinele sate franceze care şi-au adăugat o referinţă literară la numele său oficial, întrucât localitatea se numeşte în prezent Illiers-Combray, în semn de omagiu adus scriitorului Marcel Proust. În fiecare lună mai, profesorul universitar Mireille Naturel, secretara Societăţii prietenilor lui Marcel Proust, organizează la Illiers-Combray evenimentul „La journée des aubépines” pentru admiratorii lui Proust, veniţi din toate colţurile lumii.

În 1919, Marcel Proust a introdus în romanul său Primul Război Mondial, deplasând Combray pe linia frontului. Scriitorul francez a murit trei ani mai târziu, în 1922. «În căutarea timpului pierdut» este o carte ilară, al cărei caracter amuzant este mascat de ideea că este supărătoare”, a afirmat filosoful Raphaël Enthoven, coautor alături de tatăl său Jean-Paul Enthoven, al volumului „Dictionnaire amoureux de Marcel Proust”, una dintre numeroasele apariţii literare publicate în Franţa cu ocazia centenarului volumului „Du côté de chez Swann”, notează Mediafax.

Marcel Proust (1871 – 1922), romancier, eseist şi critic francez, este cunoscut mai ales datorită romanului „În căutarea timpului pierdut”, operă monumentală de ficţiune a secolului XX, publicată de Gallimard în şapte volume, redactate vreme de mai bine de 14 ani.

Foto credit: Swann

27
/10
/16

La zece ani de la debutul editorial cu romanul Băiuțeii, scris împreună cu Filip Florian, și la șapte ani de la publicarea primului său roman, Şi Hams Şi Regretel, Matei Florian revine cu o nouă carte, îndelung așteptată de cititorii săi, Cexina Catapuxina, cea mai recentă apariție din colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

26
/10
/16

Cea de-a patra ediţie a Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care a debutat astăzi, 26 octombrie, aduce în faţa publicului, până pe 30 octombrie, profesionişti din domeniul cărţii, atât din ţară cât şi din străinătate. În cele cinci zile de FILIT, la Iaşi vor fi prezenţi scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”