Tarul Ivan isi schimba meseria – „Intelectualii nu se fierb“
https://www.ziarulmetropolis.ro/tarul-ivan-isi-schimba-meseria-intelectualii-nu-se-fierb/

Spectacolul „Țarul Ivan îşi schimbă meseria”, care se joacă pe 7 februarie, de la ora 19.00, la Teatrul Metropolis din Bucureşti, este o comedie care arată că pe o scenă orice este posibil, mai ales întoarcerea în timp.

Un articol de Teodora Gheorghe|6 februarie 2014

CRONICĂ DE TEATRU V-aţi întrebat vreodată cum ar fi să călătoriţi în timp? Dar dacă un personaj istoric de temut ar poposi în epoca dumneavoastră printr-o bizară întorsătură a sorţii? Gelu Colceag pune în scenă o excelentă comedie de moravuri, inspirată din textul dramaturgului bulgar Mihail Bulgakov. „Tarul Ivan isi schimba meseria“ descrie o întâmplare fabuloasă, cu rădăcini adânc înfipte în realitatea dezolantă a Moscovei anilor ’30.

Timidul inventator Timofeev (Marius Gâlea) construieşte o maşină a timpului, spre dezamăgirea Zinaidei (Diana Cavallioti), soţia emancipată care îl anunţă că va fugi împreună cu amantul, regizorul Jakin. Ivan Vasilievici Bunşa (Mircea Rusu) îi reaminteşte constant boemului Timofeev că există ceva mai important decât mecanismul său hidos: plata datoriilor.

Într-un apartament vecin, hoţul meloman Miloslavski (Radu Gabriel) se aprovizionează cu obiectele de valoare ale onorabilului Anton Semenovici Şpak (Gabriel Costin). Nimeni nu bănuieşte însă că invenţia trăsnită îi va arunca pe toţi în miezul unei aventuri incredibile, ce poate schimba cursul întregii istorii a Rusiei.

Scenografia caleidoscopică realizată de Ioana Pashca constituie una din piesele de rezistenţă ale spectacolului. Graţie unei scene rotative, compartimentele temporale ale poveştii se înlănţuie cu lejeritatea unui dans de balet. Prezentul şi trecutul sunt chipuri transfigurate ale aceluiaşi monstru etern ce sălăşluieşte în cotloanele întunecate ale umanităţii.

În paralel, urmărim destinul ţarului Ivan cel Groaznic, catapultat în subsolul lui Timofeev, rămas în era contemporană, şi încurcăturile în care intră Bunşa şi Miloslavski, fiind nevoiţi să pozeze în chip de ţar şi cneazul său de încredere.

Fiecare element din decorul clasic susţine vizual contextul politico-social al celor două ere între care pendulează protagoniştii. Pe de o parte, birocraţia şi parvenitismul din perioada stalinistă. De cealaltă parte, cruzimea din vremurile înnegurate ale domniei unuia dintre cei mai sângeroşi conducători ruşi. Şpak îşi ascunde meschinăria în spatele opulenţei.

În apartamentul său putem admira replici ale tablourilor celebre, o măsuţă cu picior, un radio nemţesc şi o frumoasă oglindă veneţiană. Lăcaşul sacru în care se trezesc administratorul şi aliatul său neaşteptat poartă însemnele unei ipocrizii groteşti.

Şapte sfinţi identici, zugrăviţi pe cei doi pereţi ce încadrează tronul, veghează în permanenţă locul de onoare al ţarului. Luminiţele albastre ce strălucesc în orbitele lor amintesc de vraja hipnotizantă a Meduzei. Deasupra tuturor tronează un cap de mistreţ.

tarul ivan isi schimba meseria

Imagine din spectacolul „Tarul Ivan isi schimba meseria“, de la Teatrul Metropolis

Istoria ne spune că în vremea lui Ivan cel Groaznic, reprezentanţii bisericii erau uneori chiar mai periculoşi decât ţarul însuşi. În acest sens, Ioana Pashca reuşeşte să utilizeze decorul pentru a crea o inedită atmosferă de basm gotic.

Mircea Rusu joacă un dublu rol remarcabil. Ca administratorul Bunşa este o forţă a naturii care se dezlănţuie, răsturnând obiecte şi oameni. Ivan Vasilievici este adeptul conformismului steril şi al hăţişurilor birocratice în care se piteşte de teama de a nu fi deconspirat din cauza originilor sale nobile.

Umorul lui rugos, de „om al poporului”, aduce o contribuţie preţioasă comicului de situaţie, deşi se simte o uşoară detaşare faţă de nuanţele satirice din textele lui Bulgakov.

Ivan cel Groaznic este la fel de coleric şi nestăpânit, dar devine un personaj ridicol sub vraja băuturii. Rămas fără autoritate, ţarul se vede prizonier într-un tricou al cărui simbol (secera şi ciocanul) îi este total străin.

Radu Gabriel pune în mişcare mecanismul umoristic al poveştii într-o manieră absolut delicioasă. Caracterul îndoielnic al personajului său transpare cu uşurinţă din replicile perfect conjugate cu gesturile trădând intenţii ascunse. Mustind de o ironie care le scapă celorlalţi, cuvintele sale îşi furişează abil subînţelesurile, cu scopul de a profita de pe urma naivităţii victimelor sale.

Mai puţin inspirată este construcţia personajului Fedka, întruchipat de Vlad Logigan. Indispensabil poveştii, el este pionul care dă şah regelui. Sub masca inocenţei, manipulează din umbră sforile puterii. Glasul piţigăiat şi gesturile bufe îi ştirbesc însă complexitatea pe care i-a atribuit-o Bulgakov. Grămăticul duplicitar pare mai degrabă măscăriciul efeminat al ţarului, dacă ar fi existat o astfel de funcţie în secolul XVI. În alt rol, de culise, Vlad Logigan asigură mişcarea scenică şi o face admirabil.

Pauza de la teatru nu face de regulă subiectul unei cronici. Totuşi, ea merită menţionată, fiind un artificiu regizoral ce izbuteşte să menţină viu interesul spectatorului.

Urmând o aluzie strecurată precedent chiar în scenariul piesei, Eduard Cârlan ne invită în foaierul teatrului de varietăţi Metropolis. Aici, preţ de câteva minute, Ioan Marius Drăguş se transformă în maestrul Wolland. El îşi încântă privitorii cu un mini-show unde magia este voit deconspirată printr-un şir de trucuri amuzante, parodiind clişeele marilor magicieni.

Cu o distribuţie impresionantă, reunind actori consacraţi dar şi tineri figuranţi, „Țarul Ivan îşi schimbă meseria” vă aşteaptă să luaţi parte la o călătorie în timp pe care nu o veţi uita curând.

Foto din Tarul Ivan isi schimba meseria – Maria Ştefănescu

24
/07
/16

Orchestra Romanian Sinfonietta, dirijor Horia Andreescu, solist Daniel Iulian Druţac - vioară, va cânta joi seara, pe 28 iulie, ora 19.30, la Ateneul Român din Bucureşti, programul cuprinzând Concertul românesc de Ligeti, Concertul nr. 1, în sol minor pentru vioară şi orchestra de Max Bruch şi Simfonia nr. 9 în mi minor „Din lumea nouă” de Dvorak.

24
/07
/16

In memoriam Alexandru Tocilescu, născut pe 27 iulie 1946, TVR difuzează luni, pe TVR 2, de la ora 20.10, teleplay-ul „Bani de dus, bani de-ntors”, în cadrul proiectului GENERAȚIA 7X , care-și propune să facă o reverență în fața celor care s-au născut în același an, 1946, și au scris parte din istoria teatrului universal.

23
/07
/16

Festivalul IDEO IDEIS se va desfășura în acest an între 8 și 14 august la Alexandria, locul care l-a consacrat. Pentru ediția din acest an organizatorii au ales ca temă „empatia”.

22
/07
/16

Caravana Filmelor NexT se pregătește să împacheteze și anul acesta o parte din Festivalul Internațional de Film NexT într-o mașină, care va cutreiera țara în lung și-n lat, din 30 iulie până pe 23 august. Pentru a sărbători cea de-a zecea ediție a Festivalului Internațional de Film NexT, cinefilii sunt așteptați la picnic în iarbă verde și cinema sub clar de lună în grădini, parcuri, pajiști și alte spații neconvenționale din orașele lor.

22
/07
/16

O expoziţie de fotografii intitulată “Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial” va fi organizată, în perioada 25-31 iulie, de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în foaierul Sălii Eforie a Cinematecii Române. Evenimentul se înscrie în seria de manifestări prilejuite de aniversarea împlinirii unui secol de la intrarea României în prima conflagraţie mondială. Intrarea este liberă.

22
/07
/16

În Piazza Navona e cald, e torid, sunt grupuri de asiatici care zumzăie și fac poze la orice, sunt o mulțime de turiști care-și fac selfie în orice colțișor, zâmbind frumos și seducător în ecranul telefonului așezat pe bățul de selfie, ca să surprindă, desigur, și „obiectivele”, adică pe ei lângă „obiective”...

22
/07
/16

Teatrul Nottara, susţinut de Primăria Bucureşti şi Consiliul General Bucureşti, organizează, cu sprijinul UNITER, cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru - FEST(IN) pe Bulevard. Evenimentul se va desfăşura în Bucureşti, în două etape: între 10 şi 22 octombrie, respectiv, în zilele de 23 şi 24 noiembrie.

22
/07
/16

Scurtmetrajul de animație "World War Cup", în regia lui Sebastian Cosor și produs de Mihai Mitrică prin Puls Digital Production și SAFE FRAME, și-a lansat trailerul oficial. Lansarea filmului este plănuită pentru luna decembrie a anului 2016, acesta urmând să intre în circuitul festivalier în 2017.

22
/07
/16

Puţini ştiu că Robin Williams, care ar fi împlinit, ieri, 65 de ani, şi Christopher Reeve, cel mai faimos şi îndrăgit “Superman”, au fost colegi de cameră pe când aveau 17 ani. În ultimul an de facultate, cei doi au fost aleşi să studieze arta dramatică la apreciata Juilliard School of Performing Arts din New York.

22
/07
/16

"Pentru mine, muzica e cea mai bună cale să vă spun că vă iubesc." - Mireille Mathieu. Una dintre cele mai populare cântăreţe franceze, împlineşte astăzi 70 de ani. S-a născut pe 22 iulie 1946 în Avignon, Franța, într-o familie numeroasă, cu 14 copii, ea fiind cea mai mare. Mireille Mathieu avea patru ani când a cântat în public pentru prima dată, în timpul unei slujbe în miez de noapte.

21
/07
/16

Francofonia, cel mai recent film al regizorului rus Alexander Sokurov, intră de vineri, 22 iulie, în cinematografe din București, Cluj, Constanța, Timișoara, Brașov, Pitești, Oradea, Târgu Mureș, Bârlad, Focșani, Odobești, Adjud și Gura Humorului. Filmul poate fi văzut în avanpremieră în această seară, la Cinema Elvira Popescu din Capitală, de la 20.30.

21
/07
/16

„Cinema, Mon Amour”, regizat de Alexandru Belc, a fost selecționat în competiția de documentare a Festivalului de la Sarajevo (12 – 20 august), unul dintre cele mai mari evenimente de gen din Europa. De asemenea, Câini, în regia lui Bogdan Mirică, film premiat la Cannes și la TIFF, va concura la Sarajevo în competiția oficială. Proiecția de gală a filmului lui Mirică va avea loc pe 14 august, în prezența regizorului, a actorului Gheorghe Visu și a producătoarei Marcela Ursu.

21
/07
/16

N-am vrut niciodată să intru prin culisele vieţilor de oameni, dar meseria m-a adus şi aici. Am intrat şi prin culisele teatrelor. Artiştii sunt atât de orgolioşi. Stupid de orgolioşi. E în firea lucrurilor. Creatorii sunt, adesea, egoişti şi maniaci şi obsedaţi de ei înşişi. De prea multe ori sunt aşa. E nedrept, dar e adevărat.

21
/07
/16

Sicriul cu trupul neînsuflețit al actorului Radu Beligan va fi depus în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional "I.L.Caragiale" din Bucureşti, sâmbătă 23 iulie, între orele 10.00 – 13.00. Înmormântarea va avea loc în aceeaşi zi, la Cimitirul Bellu. Fostul actor va fi înmormântat cu onoruri militare.