Tora Vasilescu, 66
https://www.ziarulmetropolis.ro/tora-vasilescu-66/

“Noi toţi vrem ca oamenii să nu ne mintă şi totuşi ne doare cumplit adevărul.” – Tora Vasilescu. Actriţa care a debutat pe vremea studenţiei în “Cursa” lui Daneliuc (1975) împlineşte, astăzi, 66 de ani.

Un articol de Petre Ivan|22 martie 2017

Tora Vasilescu s-a născut la 22 martie 1951, în Tulcea, o parte a copilăriei petrecând-o, între 3 şi 5 ani şi jumătate, la bunica din satul Iazurile, judeţul Tulcea.

În 1972 a intrat la IATC, iar trei ani mai târziu a debutat în lungmetrajul „Cursa”, în regia lui Mircea Daneliuc, viitorul său soț.

Apare apoi în numeroase alte filme precum: „Gloria nu cântă” (1976), „Proba de microfon” (1980), „De ce trag clopotele, Mitică?” (1981), „Imposibila iubire” (1983), „Marele premiu”(1985) şi controversatul „Glissando” și, după Revoluție, „Şobolanii roşii”(1990), „Cel mai iubit dintre pământeni”(1993), „Occident” (2002) ori „Legături bolnăvicioase”(2006).

Teatrul, din păcate, i-a oferit roluri mai puţine, jucând în spectacolele unor regizori de anvergură ca: Alexandru Colpacci, Valeriu Moisescu, Alexandru Tocilescu, Mihai Măniuţiu, Cătălina Buzoianu sau Alexandru Darie.

A câștigat de trei ori Premiul pentru Interpretare al Uniunii Cineaştilor din România, a primit Placheta de aur la Festivalul „Laceno D’Oro” de la Avellino pentru Cel mai bun rol feminin secundar pentru “Şobolanii roşii” de Florin Codre și a fost distinsă cu Ordinul Naţional Serviciu Credincios în grad de Cavaler pentru întreaga carieră.

Foto: Tora Vasilescu – facebook

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

06
/05
/21

Dintre zecile de filme româneşti disponibile Netflix, vă recomandăm trei documentare – poate mai puţin cunoscute, dar extrem de ofertante. Există mai multe filme de non-ficţiune româneşti pe platformă, însă cele trei propuneri sunt de neocolit.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Pe lângă retrospectiva amplă Ulrike Ottinger, ediția a 14-a a festivalului One World România va cuprinde două focusuri pe colective cinematografice care s-au luptat cu armele specifice mediului pentru a sprijini cauza feministă, ambele învârtindu-se în jurul personalității lui Delphine Seyrig: Focus Delphine Seyrig și Focus Centrul Simone de Beauvoir.

21
/04
/21

CRONICĂ DE FILM Ar fi nedrept să nu i se recunoască regizoarei Chloé Zhao meritul pentru generozitatea faţă de marginali din spatele celui de-al treilea film al ei, „Nomadland” (2020), câştigător al Leului de Aur la Festivalul de la Veneţia şi favorit la Premiile Oscar.

20
/04
/21

Filme selecționate sau premiate în marile festivaluri ale anului trecut - Cannes, Veneția și San Sebastián - dar și noutăți absolute semnate de regizori precum Pedro Almodóvar sau François Ozon vor completa seria de surprize rezervate publicului TIFF, la cea de-a 20-a ediție.