Tora Vasilescu, Premiul de Excelență la TIFF 2017
https://www.ziarulmetropolis.ro/tora-vasilescu-premiul-de-excelenta-la-tiff-2017/

Una dintre cele mai iubite actriţe de teatru şi film din România, Tora Vasilescu,va fi celebrată la cea de-a 16-a ediţie a FestivaluluiInternaţional de Film Transilvania. La gala de închidere din 10 iunie, de la Teatrul Naţional Cluj-Napoca, actriţa va fi distinsă cu Premiul de Excelenţă pentru meritele sale artistice deosebite şi pentru contribuţia adusă cinematografiei româneşti.

Un articol de Petre Ivan|16 mai 2017

După mai bine de 40 de ani de carieră, timp în care a strălucit pe scenă și pe marile ecrane în zeci de roluri memorabile, Tora Vasilescu va fi celebrată la TIFF, unde vor fi proiectate, cu această ocazie, capodopera lui Lucian Pintilie De ce trag clopotele, Mitică? (în care Tora o interpretează cu panaș pe eroina lui I.L. Caragiale, Didina) și filmul Să mori rănit din dragoste de viață (1983), una dintre operele remarcabile stilistic semnate de Mircea Veroiu, din distribuția căreia mai fac parte Gheorghe Visu, Claudiu Bleonț și Marcel Iureș.

Născută în Tulcea pe 22 martie 1951, Tora Vasilescu a obținut primul rol într-o peliculă românească pe vremea când încă se afla pe băncile facultății, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Cursa (1975), filmul în care a interpretat-o pe Maria, este și debutul puternic al lui Mircea Daneliuc.

Rolul i-a adus primul dintre cele trei trofee pentru interpretare pe care Asociația Cineaștilor Români avea să i le ofere de-a lungul carierei.

A colaborat cu regizori precum Lucian Pintilie, Mircea Daneliuc, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos, Șerban Marinescu și i-a avut ca parteneri de platou pe câțiva dintre cei mai mari actori ai vremii.

Efervescența, vitalitatea și naturalețea ei au cucerit publicul în filme precumGloria nu cântă (1977), Casa dintre câmpuri (1979), Probă de microfon(1980), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Glissando (1985), Cuibul de viespi (1987),Șobolanii roșii (1990), Cel mai iubit dintre pământeni (1993) sau în producții recente ca Legături bolnăvicioase (2006) și Q.E.D. (2013).

În paralel, a jucat în numeroase spectacole pe scenele Teatrului Bulandra și ale Teatrului Evreiesc.

În ultimii zece ani, Tora Vasilescu a fost una dintre actrițele preferate de către producătorii autohtoni de seriale TV și a dat viață unor personaje apreciate de telespectatorii români.

De-a lungul anilor, performanțele ei au fost aplaudate de public și recompensate de breaslă.

Tora Vasilescu a fost distinsă cu Placheta de aur la Festivalul de Film Neorealist „LacenoD’Oro” de la Avellino, pentru Imposibila iubire (1983), iar în anul 2000 a fost decorată de Președinția României cu Ordinul Național Serviciu Credincios în grad de Cavaler pentru întreaga carieră.

Foto: Tora Vasilescu – tiff.ro

Citiţi şi:
03
/02
/17

Ajuns la a patra ediție, Festivalul Ceau, Cinema! din Timișoara lansează apelul la înscriere în secțiunea competițională internațională, dedicată filmelor de lungmetraj: ficțiune, documentar sau animație. Sunt vizate filme din 2016 sau 2017, din țările cu minorități tradiționale în regiunea Banatului. Selecționerul Competiției este criticul de film Ionuț Mareș.

03
/02
/17

Când pronunți ”Dan Puric”, audiența se grupează rapid în două tabere, sintetizabile cam așa: ”e deștept, le zice bine și e un munte de talent” sau ”lasă-mă, dom’ne, în pace..” (cel puțin). Pe mine, multe dintre spectacolele și vorbele lui m-au bucurat adânc, în același timp unele din (zic eu) marotele sale mi-au provocat un rid în plus. În mod clar, e un ”ne-oarecare”, totodată nescutit de ”cele ale omului”.  Îți place sau nu de el, e un fluviu în felul lui.

02
/02
/17

„Belgica”, filmul care are toate șansele să te teleporteze din sala de cinema direct în club pe ritmuri originale de Soulwax, va intra pe marile ecrane din România pe 17 februarie, distribuit de Transilvania Film.

02
/02
/17

CRONICĂ DE FILM. E dificil de scris despre un debut care se anunţa promiţător, dar care se dovedeşte dezamăgitor, aşa cum este „La drum cu tata”, de Anca Miruna Lăzărescu, o regizoare româncă stabilită în Germania, unde a absolvit Universitatea de Televiziune și Film din München.

31
/01
/17

 „Dictatorii sunt întotdeauna dezinformaţi. E rezultatul fricii pe care o sădesc. Cad în propria lor capcană: a terorii. De fapt, mi-e frică - mi-e frică să spun tot ce gândesc. Dacă acest carnet cade în mâna cuiva? La români, stomacul e mai important decât creierul. Chiar şi decât picioarele...", nota în jurnalul său regizorul Alexandru Tatos, pe 20 mai 1973. Într-o zi de 31 ianuarie (1990) Alexandru Tatos înceta din viaţă.

31
/01
/17

A vrut să se facă aviator și a devenit actor, pentru că așa cum spunea în ale sale memorii “cea mai frumoasă frumusețe este meseria pe care mi-am ales-o și căreia m-am dedicat vreme de 50 de ani. Privind în urmă pot spune că nu aş schimba nimic la viaţa mea. Am avut o viaţă bogată şi fericită. Am avut o imaginaţie suficient de bogată încât să pot să mă închipui în tot felul de situaţii sociale în care aş fi putut să trăiesc şi să-mi dau seama că nu m-ar fi satisfăcut niciuna”.

28
/01
/17

Trei regizori - Gabriel Achim, Ruxandra Ghiţescu şi Andreea Păduraru. Trei poveşti speciale. Trei scurtmetraje româneşti simpatice - "Carne de iepure", "Nina" şi "Bricostory", disponibile pe platforma gratuită Cinepub.

28
/01
/17

Peste 150 de persoane au vizionat, în avanpremieră, la Cinema City din AFI Palace Cotroceni, filmul „Fondatorul”. Acesta prezintă povestea reală a originalului antreprenor american Ray Kroc – un agent de vânzări care a transformat McDonald’s-ul într-un imperiu global şi un brand cunoscut de toată lumea.

26
/01
/17

INTERVIU „Cred că experimentul este obligatoriu pentru un artist”, afirmă regizorul Adrian Sitaru. Despre noul său lungmetraj „Fixeur”, acum în cinematografe, spune că, „fiind un film despre jurnalism şi jurnalişti, am încercat să reproducem şi să amestecăm stilistica de reportaj TV de calitate în cea de cinema clasic”.

26
/01
/17

Filmele ''Bacalaureat'' al regizorului român Cristian Mungiu și ''Toni Erdmann'', cu participare românească, al regizoarei germane Maren Ade se numără printre nominalizările la premiile franceze Cesar, la categoria ''Cel mai bun film străin''. ''Elle'' de Paul Verhoeven și ''Frantz'' de François Ozon domină nominalizările la „Oscaruri franceze” - câte 11 fiecare -, inclusiv la categoriile ''Cel mai bun film'' și ''Cel mai bun regizor''.