Tristul caz al domnului George Michael
https://www.ziarulmetropolis.ro/tristul-caz-al-domnului-george-michael/

Circulă prin festivalurile de specialitate (inclusiv în ţara noastră) un documentar dedicat vieţii cantautorului George Michael. Este intitulat „Freedom”. La el lucra artistul cu două zile înainte să moară în ziua de Crăciun a anului 2016.

Un articol de Andrei Crăciun|15 august 2018

Domnul George Michael a fost un mare artist al muzicii de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI. Documentarul Freedom reușește și nu reușește să îi spună povestea. Fiind mai degrabă un autoportret, artistul, vanitos, a tăiat din tușele groase, a cenzurat umbrele și a reușit să spună doar jumătate de adevăr.

În Freedom nu apare nicio referire la îndrăgitul șlagăr Last Christmas al formației Wham!, care l-a dat totuși pe George Michael culturii populare. Bineînțeles că aceasta a fost dorința domnului George Michael.

Problemele cu drogurile sunt și ele așezate, discret, sub cupola pierderii echilibrului. De asemenea, ieșirea forțată din dulap a domnului George Michael, care și-a recunoscut homosexualitatea doar după un scandal sexual în care muzicianul nu a fost victimă, e tratată într-o cheie comică, din care – dacă nu știi deja istoria – nu înțelegi nimic.

Dincolo de toate aceste mici neajunsuri, Freedom este un manifest și ceva încă și mai înalt.

Testamentul unui artist popular

Domnul George Michael se lasă întrebat înspre sfârșitul documentului cum ar vrea ca oamenii să îl țină minte. Răspunde că ar vrea ca oamenii să îl țină minte ca pe un scriitor, ca pe autorul unora dintre cele mai frumoase versuri din istoria muzicii moderne (ceea ce a și fost). George Michael nu își face în acest documentar doar autoportretul – el ne lasă, deci, un testament.

Domnul George Michael a fost un artist care a cunoscut gloria devreme – o glorie globală, răvășitoare (a fost la un moment dat cel mai bine vândut artist pop din istoria muzicii). A făcut pași înapoi, s-a luptat cu singurătatea, cu depresia, cu moartea mamei sale, cu casa sa de discuri (o altă declarație de independență, o altă declarație de libertate extraordinară din cariera sa).

Domnul George Michael nu s-a lăsat așezat în jug. A vrut să cânte muzica pe care a visat-o, fără să țină cont de așteptările altora – a avut o poftă teribilă de libertate. Și această trăsătură de caracter – această integritate artistică – ar fi dorit să o ținem minte.

Moartea lui Anselmo

Priviți (ascultați!) această prestație formidabilă a domnului George Michael, singurul care ar fi putut să umple, fie și puțin, golul lăsat de domnul Freddie Mercury! Ea are în spate o poveste de dragoste tragică. În timp ce cânta această melodie, Anselmo, iubitul domnului George Michael, era pe moarte în Brazilia. Murea de SIDA, la fel cum a murit și domnul Freddie Mercury. De altfel, multe dintre melodiile indimenticabile ale domnului George Michael au fost scrise pentru Anselmo. Acea iubire a fost o graniță.

Domnul George Michael a cunoscut iubirea și s-a înălțat, a pierdut-o, a coborât în infern și s-a întors de acolo cu o muzică în stare să vindece inimile zdrobite. Poate că el nu a fost cel mai mare muzician popular de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, dar omul acesta și-a împlinit destinul – nu a lăsat puterea de a vindeca inimile zdrobite să treacă fără consecințe.

Domnul George Michael merită, de aceea, să ne întoarcem din când în când, mult mai des, către ce a vrut cu adevărat să ne spună în baladele sale îngrozitoare, triste și superbe.

Filmul George Michael: Freedom, regizat de George Michael și David Austin, va putea fi văzut la București în cadrul Festivalului Dokstation, care se va desfășura între 13 și 16 septembrie.

Domnul George Michael se lasă întrebat înspre sfârșitul documentului cum ar vrea ca oamenii să îl țină minte. Răspunde că ar vrea ca oamenii să îl țină minte ca pe un scriitor, ca pe autorul unora dintre cele mai frumoase versuri din istoria muzicii moderne (ceea ce a și fost).

12
/09
/14

CRONICĂ DE FILM Intrate recent pe marile ecrane, „Captiv” (r. Atom Egoyan) și „Vânătoarea de spioni” (r. Anton Corbijn) sunt două filme de festival care, sub camuflajul unor genuri bine determinate, oferă câteva idei stimulative, dar și lecții instructive de regie.

12
/09
/14

Vineri, după prânzul cel mic. Ultima zi de concurs la Gala HOP. Interviul care urmează s-a consumat pe plaja din Costinești, cu epava pe fundal. Îndrăgita actriță Ana Ularu (29 de ani) este în costum de baie. Nu s-au decis deocamdată câștigătorii Galei, nu vom vorbi despre ei. Chiar și așa, rămân lucruri de spus.

12
/09
/14

Comedia "#Selfie", de Cristina Iacob, a primit marele trofeu al Festivalului Internaţional de Film Broad Humor din Los Angeles, California. Festival internaţional dedicat comediei realizate de femei, Broad Humor a ajuns la ediţia a noua şi a avut loc în acest an în perioada 5 - 7 septembrie.

10
/09
/14

Cinefilii bucureşteni sunt așteptați la cea de-a cincea ediție a evenimentului de mare succes, Noaptea Albă a Filmului Românesc, în noaptea de vineri, 19 septembrie 2014. Premiere, avanpremiere, comedii, drame, filme de ficţiune sau documentare, programul Nopții Albe este, și în acest an, unul extrem de atractiv.

05
/09
/14

CRONICĂ DE FILM Adaptare a celebrei nuvele a lui Panait Istrati, „Kyra Kyralina” este reconfirmarea epuizării ca regizor a lui Dan Pița, în pofida insistenței sale de a dovedi contrariul. Un film livresc, fără suflu și departe de a reda pasiunile ucigătoare care domină povestea din sursa literară de inspirație.

05
/09
/14

Debut în forţă, la cea de-a cincea ediție a Les Films de Cannes à Bucarest (24 și 30 octombrie), care programează în deschidere unul dintre cele mai puternice filme lansate anul acesta la Cannes, Leviathan, în regia lui Andrei Zviaghințev.

04
/09
/14

Cripta, al doilea lungmetraj regizat de Cornel Gheorghiță, va avea premiera de gală din București vineri, 12 septembrie, de la ora 19.00, la Cinema Studio, în prezența regizorului și a echipei filmului.