În toamna anului 1920, la sediul Conservatorului bucureştean, lua naştere primul organism profesional care îşi propunea să apere şi să garanteze priorităţile fundamentale ale creatorilor de muzică: Societatea Compozitorilor Români.
Un articol de Liliana Matei|16 septembrie 2020
100 de ani mai târziu, Centrul Național de Artă Tinerimea Română şi Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România propun publicului o serie de trei concerte care vor avea loc la Universitatea Națională de Muzică București, miercuri, 23 septembrie 2020, ora 18:00, la Sala Thalia din Sibiu, joi, 24 septembrie 2020, ora 19:00, şi la Sala Capitol din Timișoara, vineri, 25 septembrie 2020, ora 19:00.
Orchestra Română de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal, va prezenta 5 lucrări reprezentative pentru ultima jumătate de secol de muzică românească: Ulpiu Vlad: „Înmuguriri” pentru orchestră de coarde, Doina Rotaru: Concertul nr. 1 pentru flaut, orchestră de coarde și percuție, solist Matei Ioachimescu – flaut, Theodor Grigoriu: Melodie infinită pentru orchestră de coarde, Adrian Iorgulescu: Ipostaze II – Concert pentru clarinet, orchestră de coarde, percuție și pian, solist Emil Vișenescu – clarinet şi Remus Georgescu: Concert pentru orchestră de coarde.
Orchestrele Naționale de Tineret ale României au promovat în mod constant, atât în țară, cât și pe importante scene de concert din Europa, America și Asia creația românească, prin interpretarea lucrărilor românești Orchestra Română de Tineret având parte de ovații alături de dirijorul Cristian Mandeal pe multe meridiane ale lumii.
Societatea Compozitorilor Români, care, în timp, a devenit Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, s-a constituit la 2 noiembrie 1920. Printre semnatarii actului de naştere s-au numărat Ion Nonna Otescu, Constantin Brăiloiu, Mihail Jora, Filip Lazăr, Dimitrie Cuclin, Mihail Andricu, Theodor Rogalski, Gheorghe Dima, Tiberiu Brediceanu, iar George Enescu – aflat în străinătate – a acceptat să devină preşedintele Societăţii. Programul asociației prevedea „să ajute dezvoltarea producţiunii muzicale româneşti„, să promoveze tipărirea şi interpretarea muzicii românești, să colecteze și să apere drepturile de autor ale membrilor ei şi, în final, „să se ocupe de orice chestiune care ar atinge muzica sau muzicanţii români”.
De-a lungul timpului, nici un autor reprezentativ nu a rămas în afara uniunii, aici fiind concentrate principalele energii şi forţe creatoare ale țării. Patrimoniul de lucrări deţinut de UCMR este inestimabil, conținând toate opusurile de referinţă ale muzicii româneşti din ultimii 100 de ani. Președenția Uniunii a fost asigurată de personalități ale culturii muzicale românești, compozitori sau muzicologi, printre care s-au numărat George Enescu, Mihail Jora, Matei Socor, Ion Dumitrescu, Petre Brâncuși, Nicolae Călinoiu, Pascal Bentoiu, Octavian Lazăr Cosma și Adrian Iorgulescu.
Și în actualitate UCMR îndeplinește un rol deosebit în contextul culturii românești contemporane, anume acela de a cataliza și motiva creația compozitorilor și muzicologilor, prin programe de achiziții și comenzi, prin organizarea de festivaluri și concerte, prin tipărirea de reviste și consiliere profesională pentru toți membrii săi.
