Venus din Milo, reprezentarea unei prostituate?
https://www.ziarulmetropolis.ro/venus-din-milo-reprezentarea-unei-prostituate/

Celebra statuie Venus din Milo ar putea fi reprezentarea unei prostituate, se afirmă într-un studiu realizat recent de o artistă şi scriitoare din Statele Unite ale Americii.

Un articol de Petre Ivan|14 mai 2015

Venus din Milo, descoperită în urmă cu peste 200 de ani pe insula grecească Milos, este una dintre cele mai cunoscute statui din lume, însă poziţia mâinilor ei (care lipsesc) a rămas un mister până în zilele noastre.

Cercetătorii au spus de-a lungul anilor că renumita statuie, care o reprezintă pe Afrodita, zeiţa frumuseţii, ţinea în trecut în mâini o oglindă, o lance sau un măr.

O nouă teorie dezvoltată de o scriitoare americană pare să confirme însă faptul că Afrodita ar fi ţinut în mână un fus.

Un designer din San Francisco a recreat sculptura, cu ajutorul unei imprimante 3D şi pe baza unui mulaj din 1850, sub forma unei femei care toarce – o activitate foarte populară în rândul prostituatelor aflate în aşteptarea clienţilor, în Grecia Antică.

Elizabeth Wayland Barber a sugerat în cartea ei din 1994 „Women’s Work: The first 20.000 years” că Afrodita ar fi putut să ţină într-o mână un fus, relatează scriitoarea Virginia Postrel.

Teoria potrivit căreia zeiţa frumuseţii ar fi efectuat o muncă de rând a fost propusă prima dată în anii ’50 de un expert, care a remarcat faptul că poziţia lui Venus din Milo este similară cu poziţiile altor statui care ţin un fus între mâini şi cu imaginile unor femei care torc, pictate pe vase din ceramică.

Elizabeth Wayland Barber spunea că statuia, expusă în muzeul Luvru din Paris, ţinea în trecut fire de bumbac în mâna stângă şi un fus mare – o poziţie comună pentru multe reprezentări ale femeilor în 100 î.e.n, anul în care statuia a fost realizată.

Vasele din Grecia Antică prezintă adeseori prostituate care torc, o activitate care le ţinea ocupate în timp ce îşi aşteptau clienţii.

Foto: Venus din Milo – wikipedia

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.