Vernisaj Madár Réka, la Estopia Art Gallery
https://www.ziarulmetropolis.ro/vernisaj-madar-reka-la-estopia-art-gallery/

Marţi, 23 aprilie, de la ora 19.00, Galeria Estopia ne propune vernisajul expoziţiei „Dissection”, de Madár Réka. O expoziţie ca o tăietură în biografia personală şi în parcursul artistei.

Un articol de Liliana Matei|20 aprilie 2019

Noua serie Dissection înseamnă o nouă abordare și chiar o nouă identitate pentru Madár Réka, cunoscută până acum ca Ugron Réka.

O experiență personală de ruptură cu propriul trecut s-a transformat, în ultimul an și jumătate, și într-o schimbare în plan artistic. Dacă în ultimii 5 ani Réka  s-a afirmat în zona artei figurative, cu o inconfundabilă marcă vizuală inspirată de arta supra și hiper-realistă, cu ecouri din pop-art, artista virează, în această surprinzătoare nouă serie, înspre pictura abstractă. „Aproape în fiecare lucrare apare o formă tăiată, ca o disecție. E o experiență foarte personală, care poate însemna, în același timp, o totală autoexpunere, dar și o puternică dorință a mea de ruptură, de tăiere cu un mod de a fi, cu o lume: e propriul meu laborator interior, un proces cathartic, la capătul căruia întrevăd vindecarea.”

În Dissection, Réka aduce în același plan elemente contrastante, scene de viață „înrămate” în timp și prezentate într-o realitate care ia forme onirice. Între metafizic și suprarealism, realitățile care compuneau cândva un tot unitar sunt ținute acum împreună de același fir misterios. Cu ecouri care trimit la un capitol de viață din trecut, ceea ce e nou și vechi se întâlnește în noua serie, în disecții de culoare și forme. Tăieturile gri, reci ca oțelul, se întrezăresc printre stropii de culoare, iar jocul cu tridimensionalitatea formelor dă textură emoțiilor, ca într-o cameră rece în care explodează deodată viața. Piesele recurente, ca firele sau fundalurile neomogene, creează o impresie de forme blurate, deși de fiecare dată artista le contrapunctează cu elemente de o claritate – brici. Dacă uneori privitorul poate identifica aluzii la conducte de apă vechi, alteori triunghiuri plutitoare creează impresia de spațialitate și mișcare în lucrări aparent statice. Vedem scări inspirate parcă din Escher, răsărind din interiorul unor cutii, ceea ce aduce privitorul în zona reflecției metafizice. Lucrări onirice și „reale”, în același timp, în care elementele de fantezie abstractă au un rol cheie.

Născută în 1981 la Miercurea – Ciuc, Madár Réka trăiește și lucrează la Timișoara. A absolvit licența și masteratul în pictură la Facultatea de Arte Plastice, Universitatea de Vest din Timișoara. Între expozițiile sale personale se numără Plastic People, la Galeria Calina din Timișoara, în 2009, Vernissage, la Galeria d’Ancona Budis din București, în 2011, Borders, la Galeria Pygmalion din Timișoara în 2012, și Re-wild, la Galleria MAG din Como, Italia, în 2016. A participat în proiectul Snapshot Romania. Contemporary Artists from Romania, Imago Mundi – Luciano Benetton Collection în 2014 și a expus  în proiecte de grup la Halele TIMCO, Timișoara, Atelier 030202, București, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Galeria Delta din Arad și la târgurile de artă St-Art din Strasbourg, Franța, și Art Market Budapest.

Curatori:
Irina Ungureanu
Edwin Hughes Scorretti

Galeria Estopia
Strada Bocșa nr. 5, sector 2, București

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.