Viața după Cannes (II): Cosmina Stratan
https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-dupa-cannes-ii-cosmina-stratan/

Au fost la Cannes şi au cucerit lumea. Ce a urmat după? Cum a evoluat cariera lor? Cristina Flutur, Cosmina Stratan, Anamaria Marinca şi Laura Vasiliu – destinul unor câştigătoare – o serie de articole marca Ziarul Metropolis.

Un articol de Adina Scorţescu|6 iulie 2015

Cosmina Stratan a luat Premiul pentru cea mai bună actriță la Cannes, în 2012, pentru rolul din „După dealuri”, al lui Cristian Mungiu. De atunci, a jucat și în teatru, și în film.

În 2013, și-a îndeplinit un vis, acela de a fi pe scenă alături de Mariana Mihuț. S-a întâmplat în „Lear”-ul lui Andrei Șerban, de la Teatrul Bulandra. „Îmi amintesc că, la admiterea la Teatru, m-au întrebat care este visul meu. Le-am răspuns că vreau să joc cu Mariana Mihuț, pentru că tocmai o văzusem în «Lear» («Lear»-ul a mai avut o variantă, mai lungă, de patru ore și ceva, tot la Bulandra, tot cu Mariana Mihuț în rolul principal) și rămăsesem impresionată. Câteodată, lucrurile se întâmplă exact așa cum le visezi…”

Între timp, a terminat și Masteratul în Actorie, cu un spectacol preluat de Teatrul Mic din București, „Livada de vișini”, în regia lui Gelu Colceag. O mai puteți vedea și la Teatrul Act, în spectacolul „De ce n-o facem în drum?”, regizat de Neil LaBute.

În film, au fost proiecte și mai multe. Cel mai lung dintre ele – serialul „Rămâi cu mine”, produs de HBO, la care a lucrat vreo patru luni. Apoi au fost câteva scurmetraje. Cel mai recent, o coproducție România-Suedia, va fi parte dintr-un lungmetraj.

La sfârșitul anului trecut, a jucat în filmul de debut al unui regizor danez care deocamdată are un „working title” și se află în postproducție. „Încă n-am primit acceptul să vorbesc despre el.”

Faptul că „a dat lovitura” la început de carieră a avut și oarece minusuri: „Fiind primul film și fiind făcut așa cum a fost făcut, mi-a fost foarte greu să aleg dup-aia… Nu pot să spun că am avut foarte multe propuneri, că au venit ca pe bandă rulantă. Dar au fost. Și pe câteva n-am știut să le gestionez. Pentru că, în momentul în care citeam un script, făceam eroarea de a compara… Și nu neapărat că-mi doream un film în genul «După dealuri», dar îmi doream un script la nivelul ăla. Pentru că e foarte greu să faci ceva bine cu un script mai slab. Invers, se poate. Cu un script bun, să faci un rol prost.”

Cel mai important eveniment din cariera Cosminei, de la Cannes încoace, a fost participarea la Shooting Stars, în 2014 (în timpul Festivalului de Film de la Berlin), alături de alți 9 tineri actori europeni. „Programul te ajută să te promovezi internațional, e un fel de pitch pentru actori, agenți, directori de casting, regizori.”

Un premiu la Cannes îți deschide anumite uși, recunoaște Cosmina, dar numai în Europa. „Filmul a primit două mari premii, și pe cel de scenariu, și pe cel de actorie. Dar se pare că nu suficient ca să aibă vizibilitatea de care are nevoie în Statele Unite. Și-atunci nu puteam să semnez decât cu un agent din Europa. Dar a contat mult că am fost la Berlin și m-am întâlnit cu oamenii respectivi. Căci ei vin la tine după ce devii vizibil. Și poate că nu e suficient să iei un premiu, trebuie să le mai aduci aminte de tine o dată.” (râde)

Cosmina Stratan

E important să faci și lucrurile care vin odată cu meseria, dar nu țin de construirea unui personaj. „Dar și mai important e cum le faci. Dacă promovezi ceva care nu există încă, asta e din start o greșeală. Eu m-am ferit să exagerez cu promovarea, chiar și după ce am luat premiul; pentru că nu e în firea mea să mă expun în felul acesta. Dar asta nu înseamnă că nu am făcut interviuri, întâlniri cu agenți, castinguri în afară.”

Sunt perioade în care nu faci nimic și perioade în care se adună toate, așa e dinamica în domeniul nostru.

Cosmina este freelancer, dar, câteodată, își dorește să fie angajată la un teatru. „Da, pe de o parte îmi doresc lucrul ăsta; dar – pe de altă parte – nu știu cum ar funcționa cu plecările. Căci, dacă primesc un telefon astăzi cum că vineri trebuie să mă întâlnesc la Londra cu cineva… m-aș duce. Deocamdată nu pot să spun că nu s-ar împăca, pentru că n-am fost pusă în situația asta până acum. Poate n-aș avea libertatea pe care o am acum, dar aș avea o siguranță, de care toată lumea are nevoie. Pentru că sunt luni în care se întâmplă lucruri și luni în care nu se întâmplă nimic… ăsta e riscul meseriei și l-am știut de la început. Și-atunci trebuie să-și gestionezi singur proiectele și să gândești un pic înainte, să știi că ai practic acoperit tot anul.”

CITIȚI ȘI Viața după Cannes (I): Cristina Flutur

Cum își vede cariera, la modul ideal? „Unul-două spectacole de teatru pe an. În rest, mi-aș dori să lucrez afară, dar mi-ar plăcea mult să lucrez și aici, pe film, pentru că sunt regizori foarte buni, care au niște viziuni care interesează internațional.” Nu s-a gândit niciodată să aibă o carieră internațională. „Eu pur și simplu vreau să lucrez. Dacă proiectele care mă interesează vin și din afara țării… mă bucur.”

Deocamdată nu-și dorește să se mute în altă țară, pentru că se simte bine aici și pentru că nu vrea să renunțe la teatru. „Consider că nu prea poți să faci teatru în altă limbă. Cuvântul e mult mai puternic în teatru. Dacă nu e limba ta nativă, nu poți să ai acea forță asupra lui. În film, e mai ușor. La ultimul film am vorbit în engleză.”

Se spune că, dacă ești actriță din Europa de Est, în filmele străine ți se oferă doar roluri de imigrante, menajere, prostituate. E un clișeu, crede Cosmina.
„Eu n-am primit doar propuneri de menajere, cred că n-am niciuna până acum. Am avut doar meserii «decente», să zic așa (râde). Probabil că multe oferte sunt în zona asta pentru că majoritatea emigranților fac meseriile astea în afară; și atunci astea sunt poveștile care se spun. Pentru că poveștile sunt despre oameni care există. Dacă vor fi mai mulți români ingineri la NASA, vor fi și roluri corespunzătoare…”

Cosmina Stratan

În străinătate, box office-ul e mai mare decât în România. Dar și aici onorariile țin cont de un premiu luat la Cannes. „Însă piața e alta. Sumele cu care sunt plătiți actorii tineri, care ies de pe băncile facultății, te fac pur și simplu să renunți la meseria asta și să dai la altă facultate… Majoritatea studenților n-au nicio șansă. Ăsta a fost și primul sfat primit de la Florin Zamfirescu în anul I la Actorie: «N-o să aveți nicio șansă!» Eu n-am început meseria asta la o vârstă foarte fragedă (n.red. – Cosmina a lucrat ca jurnalist înainte să dea la Actorie), deci, cumva, știam în ce mă bag și mi-am asumat.”

Foto Cosmina Stratan: Barna Nemethi

01
/06
/20

RECOMANDĂRI De la documentarele lui Serghei Lozniţa şi comediile de început ale lui Nanni Moretti şi până la dramele lui Krzysztof Zanussi, excentricităţile lui Serghei Paradjanov şi o amplă retrospectivă a cinema-ului indian, arhiva MUBI, pusă la dispoziţia abonaţilor, oferă numeroase tentaţii cinefile.

28
/05
/20

CRONICĂ DE FILM La unele documentare ne uităm pentru că ne interesează mai ales un autor sau un stil. Iar pe altele le privim în primul rând pentru subiect. Din a doua categorie face parte „Becoming” (2020), de Nadia Hallgren – un film despre Michelle Obama produs şi difuzat de Netflix.

22
/05
/20

O serie de interviuri reunite sub umbrela InspiraTIFF, un proiect nou conceput de echipa Festivalului Internațional de Film Transilvania, va fi difuzată săptămânal pe platforma de streaming TIFF Unlimited, începând din 25 mai. Primul invitat al jurnalistului Mihnea Măruță este regizorul Cristi Puiu, unul dintre cei mai valoroși invitați ai TIFF, prezent la Cluj cu toate filmele sale în ultimii 20 de ani.

19
/05
/20

CRONICĂ DE FILM Pentru că încă nu putem merge la cinema şi la festivaluri, rămânem tot la platformele cu filme accesibile din fotoliul de acasă. De data asta, vă recomandăm trei scurtmetraje foarte speciale, realizate de britanicul Jonathan Glazer, thailandezul Apichatpong Weerasethakul şi americanul Jonas Mekas şi disponibile pe MUBI.

17
/05
/20

CRONICĂ DE FILM Cu premiera recentă la HBO şi disponibil pe platforma HBO GO, „Natalie Wood: Ce rămâne în urmă” (2020) este un documentar biografic realizat de Laurent Bouzereau despre una dintre cele mai cunoscute actriţe americane. Filmul are ca punct de pornire moartea suspectă a vedetei la doar 43 de ani.

13
/05
/20

CRONICĂ DE FILM Era inevitabil să apară și primele filme realizate în izolare. Radu Jude a lansat un scurt autoportret conceput la invitația Arte/ZDF. Iar Dan Chișu a încercat un lungmetraj, un simplu excercițiu autocomplezent despre un regizor care roagă actori să joace într-un film despre viața în carantină.

07
/05
/20

PREVIEW Din multitudinea de oferte de filme care pot fi văzute de acasă în perioada asta de izolare, vă propunem câteva titluri clasice maghiare, puse la dispoziţie online şi gratuit, cu subtitrare în engleză, chiar de Arhiva de Film din Ungaria.

Page 1 of 26212345...102030...Last »