William Shakespeare „nu aparține unei epoci, ci tuturor vremurilor”
https://www.ziarulmetropolis.ro/william-shakespeare-nu-apartine-unei-epoci-ci-tuturor-vremurilor/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Patrimoniul livresc al umanităţii e nesfârşit. Majoritatea lucrărilor au o valoare în sine şi pot folosi unei comunităţi mai mari sau mai mici de oameni.

Un articol de Georgeta Filitti|5 septembrie 2018

Biblia sau Coranul rămân îndrumători spirituali pentru miliarde de credincioși. Dar există și o operă specială, în care se regăsește fiecare dintre noi, cu trăirile sale, și anume creația integrală a lui William Shakespeare (1564-1616). Poet, dramaturg și actor englez din epoca elisabetană, el a reușit, într-un milion de cuvinte (sic!), să ilustreze toată gama sentimentelor omenești, să rămână la fel de actual pentru puritanii timpului său ca și pentru lumea de azi, ecumenică, atee, descătușată de unele prejudecăți, prinsă, uneori, în mrejele unor extremisme distrugătoare.

De 400 de ani, cele 38 de piese și zecile de sonete, datorate „marelui Will”, sunt interpretate pe scenele lumii, traduse, ecranizate, adaptate, fiecare spectator regăsind în replicile sau versurile lor ceva din viața sa proprie. Această universalitate a operei sale a stârnit, pe lângă cercetări savante (s-a constituit o adevărată știință – shakespeareologia, există o Enciclopedie Shakespeare, s-au scris sute de studii, teze de doctorat ș.a.) și comparații, unele năucitoare. Pentru vastitatea temelor abordate, unii l-au considerat marxist, alții – freudist, majoritatea l-au apreciat la superlativ; s-au găsit câțiva detractori, între care conaționalul său, e adevărat irlandez, G. B. Shaw. Mai mult, neavând ce face, unii i-au negat opera, atribuind-o altora: contelui Derby, lui Ch. Marlow, contelui Oxford.

Puținătatea, și adeseori ambiguitatea informațiilor biografice (de pildă că prin testament lasă soției, de care a stat separat mai toată viața, „al doilea cel mai bun pat al său”), nepotrivirile din viața lui cu canoanele sociale (absența studiilor universitare ce i-ar fi îngăduit uimitoarea cultură oglindită de creația sa), pasaje întregi interpretabile, atât din piese, cât și din sonete (viața lui amoroasă a însemnat parteneri de ambele sexe) au dat apă la moartă celor în căutare de senzațional.

E greu de stabilit criterii de valoare pentru piesele lui. Dar pot fi înșiruite tematic sau cronologic. Titus Andronicus, scrisă în 1589-1592, are ca temă centrală răzbunarea sângeroasă determinată de uciderea sau violarea unor rude. Tragedia păstrează ecouri din creația filosofului stoic Seneca. Tot la începutul carierei, Shakespeare abordează comedia: Cei doi tineri din Verona (aventurile a două cupluri, Iulia/ Proteu, Silvia/ Valentin), Comedia erorilor, unde doi bărbați, stăpân și servitor, își caută fratele geamăn, Zadarnicele chinuri ale dragostei, un adevărat imn închinat femeilor, Îmblânzirea scorpiei – toate dovedesc cunoașterea perfectă a psihologiei femeilor.

Istoria îi oferă dramaturgului un câmp inepuizabil de inspirație și un personaj din Hamlet se amuză cu posibilitățile de exprimare: tragedie, comedie, dramă istorică, pastorală, comedie pastorală, pastorală istorică, tragedie istorică, pastorală istorico-tragicomică. Genul se regăsește în Henric al VI-lea și Richard al III-lea.

O piesă de succes permanent, de patru secole, rămâne Visul unei nopți de vară, unde dragostea e mereu prezentă, bărbatul fiind tot timpul factorul determinant. Negustorul din Veneția are un titlu înșelător, căci eroina adevărată e Porția, venețiana aflată în centrul intrigii piesei. Mult zgomot pentru nimic e o pledoarie inteligentă pentru egalitatea socială a sexelor. Cum vă place și A douăsprezecea noapte reiau o temă dragă dramaturgului: relația între îndrăgostiți, inteligența fetei și nerozia băiatului. Nevestele vesele din Windsor rămâne o mărturie de interes constant pentru înfățișarea femeilor. Ele sunt „bune la inimă, fidele și caste, stăpâne pe ele”, chiar dacă au limbă ascuțită. Procedeul dramatic folosit e contrastul cu firea lui Falstaf, țap ispășitor și obiect al bârfei femeilor „bune la inimă”. (Va urma…)

De 400 de ani, cele 38 de piese și zecile de sonete, datorate „marelui Will”, sunt interpretate pe scenele lumii, traduse, ecranizate, adaptate, fiecare spectator regăsind în replicile sau versurile lor ceva din viața sa proprie.

29
/11
/16

Sâmbătă, 3 decembrie, la ora 17.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, regizorul Radu Jude și criticul de film Andrei Gorzo vor intra în culisele filmului "Inimi cicatrizate". Pelicula lui Jude a câştigat Premiul Special al Juriului şi trofeul "Don Quijote" la Festivalul Internațional de Film de la Locarno.

27
/11
/16

Ziarul Metropolis continuă rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanţi oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale din strada Rivoli 18, de la Paris, aflaţi care e locul preferat de citit al unuia dintre cei mai cunoscuți eseiști și critici de teatru ai lumii, scriitorul George Banu.

25
/11
/16

Lolita, Un veac de singurătate și În căutarea timpului pierdut se regăsesc pe lista celor mai bune cărți ale secolului XX, în timp ce dintre operele secolului XIX au fost alese, printre altele: Război şi pace, Madame Bovary sau Marile Speranţe. Cei care au votat acest inedit top sunt 125 de autori celebri ai zilelor noastre, iar preferințele lor figurează în cartea "The Top Ten: Writers Pick Their Favorite Books", scrisă pentru uzul cititorilor.

23
/11
/16

Editura Humanitas Fiction vă invită sâmbătă, 26 noiembrie, la ora 17.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu la o întâlnire dedicată lui Bob Dylan, după ce Academia Suedeză i-a acordat premiul Nobel pentru literatură „pentru crearea unei noi expresii poetice în marea tradiție a muzicii americane”.

22
/11
/16

Fanii din România ai scriitorului Gabriel García Márquez vor putea vedea în curând (cu siguranţă nu pe marile ecrane autohtone), documentarul despre autorul “veacului de singurătate”, lansat în cinematografele din cele două Americi şi în Spania în primăvara acestui an.

22
/11
/16

Zilele trecute, în cadrul Târgului de carte Gaudeamu, a fost acordat Premiul PEN România 2016, ex aequo, scriitorilor Cristian Teodorescu, pentru romanul Șoseaua virtuții. Cartea cîinelui (Editura Cartea Românească, 2015) și Bogdan Ghiu, pentru Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest) (Editura Cartea Românească, 2015).

21
/11
/16

"Un joc fără reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei" de Lucian Boia, "Inocenții" a Ioanei Pârvulescu, sau "Jamila Cuisine" de Geanina Staicu-Avram, au fost câteva dintre cele mai vândute titluri ale ediției din acest an ale Târgului Internațional Gaudeamus, desfășurat în perioada 16 — 20 noiembrie

21
/11
/16

Petre Ispirescu, cunoscutul povestitor și folclorist român, nu a frecventat școala, a fost încarcerat şi, până la vârsta de 50 de ani (s-a stins din viață la 57), nu a părăsit niciodată localitatea natală.

18
/11
/16

Cartea „Cronica vieții mele: volumul întâi” (traducere din limba engleză de Dan-Silviu Boerescu) a fost publicată la Editura Humanitas în anul 2015.

15
/11
/16

În cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, la editura Curtea Veche Publishing va avea loc o triplă lansare de carte dedicată Casei Regale a României, în prezența Alteței Sale Regale Principele Radu al României.

09
/11
/16

Decupaje dintr-o carte de acum, în care scriitori din generații diferite își descriu, cu precizie și umor, întâlnirile cu poliția sau miliția de altădată. „Scriitori la poliție”, volum coordonat de Robert Șerban și apărut de curând la editura Polirom, este o colecție de amintiri ușor de citit și greu de uitat.

08
/11
/16

În cadrul Conferințelor Teatrului Național, în mod excepțional, va avea loc duminică, 20 noiembrie, ora 11.00, la Sala Pictură, o întâlnire cu scriitoarea Ana Blandiana.