Zece artiști internaționali expun la Eastwards Prospectus în group show-ul „Seeing Ourselves Sensing”
https://www.ziarulmetropolis.ro/zece-artisti-internationali-expun-la-eastwards-prospectus-in-group-show-ul-seeing-ourselves-sensing/

Răzvan Anton, Ștefania Becheanu, Pavel Brăila, Karolina Breguła, Radu Cioca, Ištvan Išt Huzjan, Tania Mouraud, Damir Oko, Marilena Preda Sânc şi Mircea Stănescu – o parte dintre artiştii care au avut expoziţii personale la Eastwards Prospectus de la fondarea galeriei, în 2014 – sunt reuniţi acum într-un group show.

Un articol de Liliana Matei|10 mai 2017

Zece dintre artiștii care au avut expoziții personale la Eastwards Prospectus de la înființarea galeriei, în 2014, expun în group show-ul ′Seeing Ourselves Sensing′, deschis în perioada 17 mai – 16 iulie. Răzvan Anton, Ștefania Becheanu, Pavel Brăila, Karolina Breguła, Radu Cioca, Ištvan Išt Huzjan, Tania Mouraud, Damir Oko, Marilena Preda Sânc și Mircea Stănescu prezintă exclusiv lucrări ce nu au mai fost expuse la Eastwards Prospectus (strada Plantelor nr. 50) până acum. Desfășurată pe ambele etaje ale galeriei, expoziția de grup este o ocazie de a explora diverse practici artistice și diverse medii, de la video, sunet și instalație la sculptură, desen și colaj.

Una dintre cele importante voci din arta contemporană franceză, Tania Mouraud este prezentă cu instalația video Once Upon a Time, care a mai fost proiectată, printre altele, pe exteriorul Primăriei din Toronto în timpul Nuit Blanche 2012. Inspirată de basmele Fraților Grimm, artista a mers în inima pădurilor boreale din Canada, dar și în păduri din Franța pentru a filma defrișările și diferitele utilaje din industria forestieră care îi aminteau de creaturi mitice precum căpcăunii. Lucrări video prezintă și alți doi artiști cu o carieră internațională remarcabilă. Karolina Breguła – ale cărei filme aflate la granița dintre artă contemporană și cinema sunt arătate atât în galerii, cât și în festivaluri de film – spune în Photophobia povestea unei funcționare care încearcă în mod discreționar să impună limite asupra celorlalți locuitori din orașul său. Cu filmul Joc. Energia vieții, realizat pentru primul Pavilion al Moldovei la Expoziția Universală (Milano, 2015), Pavel Brăila oferă cea dintâi înregistrare profesionistă a ansamblului Joc, înființat în 1945, jucând dansuri tradiționale moldovenești.

Pentru Ștefania Becheanu, o practică populară străveche devine în instalația sonoră Descântec ocazia de a propune vizitatorilor un demers personal de introspecție și de întoarcere la propriile amintiri. Sonorizarea și ritmul descântecului din instalație recreează experiența acestei practici milenare, care este astfel conservată și arhivată.

1_Razvan Anton_The March

Răzvan Anton, „The March”, 2017, heliografie, pix pe hârtie, 170 x160 cm, prin amabilitatea artistului și Eastwards Prospectus

Publicul din București poate vedea pentru prima dată o serie de trei lucrări ce fac parte din cel mai recent proiect al lui Radu Cioca. Cu titlul Fighting Abstract, proiectul, pentru care artistul clujean lucrează cu materiale precum beton și fier, este construit în jurul conștientizării prezenței ca temă de studiu. În premieră sunt prezentate și noi lucrări ale unui alt artist care trăiește și lucrează la Cluj, Răzvan Anton. Heliografia The March face parte din cercetarea vizuală a artistului bazată pe colecția fotografică Minerva, ce constă în fotografii de ziar realizate în anii ’70-’80 de cotidiene clujene, în timp ce Studiu iconografic aparține unei suite de lucrări ale lui Răzvan Anton preocupate de rolul clișeului, al încadrării, al luminii, dar și al înregistrării imaginii ca model de recunoaștere și imprimare a memoriei.

Artiști ale căror cariere se întind pe parcursul mai multor decenii, Mircea Stănescu și Marilena Preda Sânc sunt prezenți în expoziție prin lucrări precum o instalație realizată din bucăți de săpun de mari dimensiuni, fiecare dintre ele gravată cu un alt cuvânt (time, city, dream, trust, hope), și, respectiv, cărțile de artist În Peșteră (1983-1984) și Viul (1993). Cele din urmă fac parte din preocupările Marilenei Preda Sânc pentru life science art, o hibridizare a perspectivei ştiinţifice cu cea artistică din care rezultă o imagerie în care se reflectă „explorarea universului uman/natural în fragment şi în întregul său”, după cum spune artista.

Chestiunile corpului uman și explorarea realităţilor fizice ale acestuia se află în centrul practicii artistice a lui Damir Oko, fie că este vorba despre filmele lui sau despre lucrările pe hârtie care gravitează în jurul acestora. În fotocolajele incluse în expoziție, artistul care a reprezentat Croația la Bienala de la Veneția 2015 transformă corpul uman într-un spațiu critic de reflecție asupra puterii, fragilității sau interacțiunii noastre cu mediul înconjurător. El investighează, totodată, ideea unei „estetici a culiselor”, colajele bazându-se pe fotografii interconectate cu filmul TK.

2_Radu Cioca_Study for the Perfect Gesture

Radu Cioca, „Study for the Perfect Gesture”, 2016, beton și fier, 121 x 145 x 13 cm, prin amabilitatea artistului și Eastwards Prospectus

Parcursul expozițional este completat de instalația Nameless Forms, prin care Ištvan Išt Huzjan își continuă demersul de a combina obiecte găsite cu materiale casnice și de construcții pentru a asambla forme noi. Artistul a adunat toate aceste elemente de pe un șantier din Bruxelles, orașul unde locuiește, și le reunește într-o instalație site specific în care componentele ajung să semene cu un grup umanoid.

Eastwards Prospectus este o galerie de artă contemporană cu un program vibrant de expoziții dedicate unor valori confirmate din arta internațională, precum și unor artiști în afirmare, în special din Europa de Est, ale căror lucrări au o putere de fascinaţie la nivel internațional. Înființată în 2014, Eastwards Prospectus are un spațiu versatil de expunere, care permite organizarea simultană a două expoziții sau desfășurarea uneia de amploare pe două niveluri.

Foto (sus): Tania Mouraud, „Once Upon a Time”, 2011-2012, instalație video site specific, HD + sunet 4.1, 9’16’’ (loop), 5+2AP, prin amabilitatea artistei și Eastwards Prospectus

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.