Zece femei din literatura română sparg stereotipurile în instalația fotografică „Cele care nu se văd”
https://www.ziarulmetropolis.ro/zece-femei-din-literatura-romana-sparg-stereotipurile-in-instalatia-fotografica-cele-care-nu-se-vad/

Instalaţia fotografică „Cele care nu se văd”, proiect iniţiat de compania de teatru independent Vanner Collective, îşi propune să aducă ficţiunea în real şi să prezinte 10 personaje feminine din literatura română, create de bărbaţi, care ies din rânduri şi sunt văzute prin lentila a 10 fotografe.

Un articol de Petre Ivan|22 septembrie 2022

Vernisajul instalației va avea loc pe 24 septembrie, de la ora 19:30, la Fundația Județeană pentru Tineret Timiș, iar intrarea pentru public este liberă. Instalația mai poate fi vizitată până pe 4 octombrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 21:00.

„Cele care nu se văd” inițiază un demers de redare a vocii personajelor feminine din marile opere literare scrise de autori bărbați, în contextul reprezentării extrem de precare a scriitoarelor românce în manualele școlare și a unei imagini de cele mai multe ori bi-dimensionale a rolurilor femeii în societatea românească. Cele 10 personaje feminine alese invită să fie văzute în profunzime, într-o lumină nouă, desprinse de stereotipii și servesc ca model pentru tinerele adulte, care pot înțelege că pot fi ascultate și pot avea un impact în mediul social similar cu cel al unui băiat. Rezultatul este că 10 femei se definesc ca OAMENI cu caractere vii, care există, demne de empatie, descoperire, atenție iar „Cele care nu se văd” devin cele care SUNT.

„Invitație la descoperire în afara judecății, la analiză în afara etichetelor, la imagine în afara convențiilor. Lentila a 10 fotografe s-a îndreptat către 10 femei, caractere, personaje devenite pentru unii stereotipuri, pentru alții legende, pentru puțini constrângeri literare, 10 personaje care au devenit altcineva. Cine este un altcineva atunci când il privești dând la o parte clișeele, punând în lumină unghiurile uneori invizibile și caracteristicile pe care alteori le ignorăm?”, povestește actrița Denisa Nicolae, curatorul proiectului „Cele care nu se văd”.

În cadrul proiectului, fotografele Anca Cernoschi, Crina Prida, Cristina Venedict, Dana Tole, Larisa Baltă, Mihaela Tulea, Sabina Suru, Alina Ușurelu, Irina Gache și Cristina Bobe și-au ales personajele feminine, printre care Vitoria Lipan, Zaraza, Ana, Lostrița și domnișoara Christina iar actrițele Oana Jipa, Corina Moise și Mihaela Rădescu au reprezentat toate personajele, la trei vârste diferite, pentru a evidenția că fiecare femeie conține toate arhetipurile și că fiecare femeie, indiferent de background, poate înțelege empatic traumele și viața oricărui personaj.

„Ana este, pentru mine, femeia care iubește peste măsură. Puterea îi stă mai ales în acceptare, chiar cu prețul sacrificiului de sine, ceea ce face ca în corpul ei să rămână neexprimate toate vârstele pe care le-ar fi putut avea. Lumina ei ajunge să străpungă zidul în care a fost închisă, iar prin fisurile nou formate putem să aflăm cine a fost Ana cu adevărat.”, spune fotografa Cristina Bobe.

Mediul în care personajele sunt portretizate conform operelor literare nu este evidențiat, cele 10 femei sunt imortalizate în contexte conceptuale din punctul de vedere al costumului și scenografiei, mai degrabă din interior, din spațiul lor intim, către exterior.Trei dintre lucrări sunt și animate video și audio cu ajutorul realității augumentate, iar personajele capătă astfel și voce, și corporalitate iar„Cele care nu se văd” devin OAMENI cu caractere vii, care există și ajung să fie cele care SUNT.

„De departe, doamna T. este o prezență amorfă, fluidă emoțional și temporal, căreia ajungi cu greu să îi cunoști chiar și vârsta exactă. Cu toate acestea, micile gesturi, ticurile și microexpresiile sunt o invitație să o cunoaștem, să ne apropiem de fotografie ca să pătrundem în spațiul ei interior”, adaugă și fotografa Sabina Suru.

Curator: Denisa Nicolae
Univers sonor: Adrian Piciorea
Video: Sorin Florea
Texte personaje: Petronela Rotar
Scenograf expo: Evelina Dobre
AR: Augmented Space Agency

Instalația este deschisă până pe 4 octombrie, intrarea este liberă iar programul de vizitare este de marți până duminică, între 10:00 – 21:00. La vizitarea instalației se recomandă folosirea căștilor de telefon, pentru a putea experimenta intervenția AR.

23
/09
/22

Pe 25 septembrie și pe 1 și 2 octombrie, de la ora 19:00, NO RA – Femininul norilor revine la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Spectacolul, o instalație performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice ”Hipodrom” de Nora Iuga, prezintă în fața spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga.

23
/09
/22

The Future Lab este un proiect lansat de rețeaua Centrelor Cehe cu ocazia președinției Cehiei a UE în a doua jumătate a anului 2022. La București, programul va consta în 4 evenimente care abordează sustenabilitatea din diferite perspective - știință și greenwashing, design și inovare, comunități, infrastructură urbană și alimentație.

22
/09
/22

Romanian Jewelry Week 3.0 sărbătorește bijuteria contemporană între 5 și 9 octombrie cu expoziții, conferințe, workshop-uri de bijuterie și târguri și peste 190 de designeri români și internaționali care vor expune mii de creații de bijuterie. Ca în fiecare an, Romanian Jewelry Week oferă posibilitatea pasionaților de bijuterie să cumpere piesele preferate în cadrul Târgului de bijuterie ROJW 3.0 între 8 și 9 octombrie la Biblioteca Națională.

21
/09
/22

În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, Institutul Cultural Român de la Paris organizează expoziția „INTROSPECȚII/INTROSPECTIONS” a artiștilor români Suzana Fântânariu (pictură, grafică, instalații), Anca Szönyi Thomas (fotografie, mixed media) și Dorin Crețu (pictură, fotografie digitală). Curatori sunt Ludwig Otte și Anca Szönyi Thomas.

21
/09
/22

Pentru trei zile, 23-25 septembrie 2022, Asociația CRIES a pregătit un spațiu pentru o varietate de experiențe în ritm „la pas" și un program ce oferă multiple perspective despre legăturile dintre hrană, cultură și consum durabil, dorind să inspire comunitatea locală și să se lase inspirați de toate experiențele și acțiunile care ne permit să încetinim ritmul de consumare a resurselor noastre și ale planetei.

20
/09
/22

Goethe-Institut București este în căutare de minți creative pentru dezvoltarea unor jocuri video autentice, relevante din punct de vedere social. În acest scop, organizează un game jam inedit de 48 de ore hibrid, între 7 și 9 octombrie 2022. Dezvoltarea jocului se va desfăşura online iar cei din Bucureşti pot participa la evenimentul de deschidere la sediul Goethe-Institut.

12
/09
/22

GREEN HOURS LIVE(S) caută povești și istorii personale legate de Green Hours, pe care le va transforma într-o instalație multimedia.