Zeruya Shalev, Fărâme de viaţă – Premiul Femina Étranger 2014
https://www.ziarulmetropolis.ro/zeruya-shalev-farame-de-viata-premiul-femina-etranger-2014/

Scriitoarea israeliană Zeruya Shalev este laureata Premiului „Femina Étranger”, ediţia 2014, pentru romanul Fărîme de viaţă/ Ce qui reste de nos vies, apărut anul la Gallimard, traducere din ebraică de Laurence Sendrowicz.

Un articol de Petre Ivan|4 noiembrie 2014

Ediţia în limba română a romanului Fărâme de viaţă, de Zeruya Shalev,  a fost publicată în colecţia „Biblioteca Polirom”, în 2012, traducere din limba ebraică de Ioana Petridean.

Ceilalţi autori nominalizaţi la ediţia din acest an a prestigiosului „Femina Étranger”: Sebastian Barry (L’homme provisoire, Joëlle Losfeld), Jennifer Clement (Prière pour celles qui furent volées, Flammarion), Grazyna Jagielska (Amour de pierre, Les Equateurs), Nell Leyshon (La couleur du lait, Phébus).

Zăcând la pat în micul ei apartament din Ierusalim, Hemda Horowitz îşi analizează cu amă­răciune întreaga viaţă: tinereţea petrecută în kibbutz, căsătoria lipsită de iubire şi înstrăinarea de cei doi copii ai ei, Avner şi Dina.

Numeroasele sale eşecuri – ca fiică, soţie şi mamă – se răsfrâng dezastruos asupra destinelor fiului şi fiicei sale. Avner a ajuns un avocat mediocru, frustrat, prizonier într‑o căsnicie plină de ranchiună, iar Dina şi‑a sacrificat cariera universitară pentru a‑i dărui fiicei sale iubirea pe care n‑a primit‑o de la propria mamă. Fiecare personaj încearcă să îndrepte însă greşelile trecutului şi să găsească o ieşire din capcana prezentului dezolant.

„Zeruya Shalev descrie în Fărîme de viaţă instabilitatea sentimentelor, trecerea de la iubire la ură, de la seninătate la angoasă şi culpabilitate.” (Libération)

Zeruya Shalev

Zeruya Shalev

Despre Zeruya Shalev

Zeruya Shalev s-a născut în Kinneret, Israel. A absolvit un masterat în studii biblice şi lucrează ca redactor la Editura Keshet. Până în prezent i s-au publicat patru romane, un volum de poezii şi o carte pentru copii.

Romanele sale sunt foarte apreciate de critica literară şi traduse în toată Europa. Zeruya Shalev este, de asemenea, câştigătoare a Book Publishers Association’s Gold and Platinum Prizes, Corine Prize (Germania, 2001), Amphi Award (Franţa, 2003), ACUM Prize (obţinut de trei ori, în 1997, 2003, 2005) şi Wizo Prize (Franţa, 2007).

Foto: Zeruya Shalev – facebook, wikipedia

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.