Zilele Culturii Turce se vor desfășura la București, între 3 și 7 aprilie
https://www.ziarulmetropolis.ro/zilele-culturii-turce-se-vor-desfasura-la-bucuresti-intre-3-si-7-aprilie/

Săptămâna Culturii Turce aduce muzică, expoziţii de fotografie şi artă ceramică, masterclass-uri, film şi gastronomie.

Un articol de Liliana Matei|26 martie 2019

Cu ocazia celebrării internaționale a Săptămânii Culturii Turce, Institutul Yunus Emre organizează în București Zilele Culturii Turce, o suită de evenimente ce au ca scop consolidarea interacțiunii reciproce dintre societatea actuală și patrimoniul artistic și cultural moștenit. Între 3 și 7 aprilie vor avea loc expoziții de fotografie și ceramică turcească, recitale de vioară și de violoncel, prezentări și ateliere de ceramică, un masterclass gastronomic și un spațiu de expoziție deschis publicului larg.

Săptămâna Culturii Turce își propune ca, anual să aducă în prim plan câte un sit de importanță istorică deosebită în atenția internațională, organizând expoziții, seminarii și ateliere în mai multe țări. În anul 2019, situl în focus este Göbeklitepe, un sanctuar neolitic din sud-estul Anatoliei, cea mai veche structură religioasă cunoscută realizată vreodată de om.

Programul ediției 2019 este:

3 aprilie

19:00 – Deschidere Zilele Culturii Turce la București și recital de vioară susținut de artista Alina Horez (Casa Diham Tineretului)

4 aprilie

13:00 – Recital de vioară cu Alina Horez și expoziție de fotografie din regiunea Anatolia de sud-est și din situl Göbeklitepe (Biblioteca Națională București)

14:00 – Conferința Göbeklitepe (Biblioteca Națională București)

19:00 – Expoziție de ceramică turcească Civilizații anatoliene și cocktail cu preparate tradiționale turcești și cafea (Muzeul de Istorie)

20:00 – Proiecție de film – O poveste lungă, r. Osman Sınav (Cinema PRO)

5 aprilie

11:00 – Masterclass de violoncel cu artistul Uğur Işık (Universitatea Națională de Muzică Bucureşti)

12:00 – Prezentare Arta ceramică turcească (Universitatea din București – Facultatea de Istorie)

13:00 – Atelier de ceramică turcească cu prof. Sibel Sevim, membră a Academiei Internaționale de Ceramică IAC și al NCECA din SUA (Universitatea din București – Facultatea de Istorie)

15:00 – Masterclass de gastronomie turcească (Restaurant Aperto)

18:00 – Seminar – Săpăturile arheologice de la Gobeklitepe. Invitat Celal Uludağ, arheolog, director Muzeul de Arheologie Şanlıurfa, coordonator ştiințific al şantierului arheologic Göbeklitepe (Universitatea din București – Facultatea de Istorie)

6 aprilie – Muzeul de Artă – Auditorium

11:00 – 20:00

Expoziție: zonă Food – cafea turcească, ceai turcesc, preparate culinare turcești; zona turistică; zona Business.

Kids Corner (jocuri tradiționale turcești pentru copii, ateliere de Ebru, ceramică, teatru de umbre)

13:00 – Intâlniri Business to Business

19:00 – Concert Uğur Işık

7 aprilie – Muzeul de Artă – Auditorium

11:00 – 17:00

Expoziție: zonă Food – cafea turcească, ceai turcesc, preparate culinare turcești; zona turistică; zona Business.

Kids Corner (jocuri tradiționale turcești pentru copii, ateliere de Ebru, ceramică, teatru de umbre)

13:00 – Întâlniri Business to Business

La evenimentele din 4 – 5 aprilie intrarea este liberă, iar locurile sunt limitate și se pot rezerva la nr. 021.211.13.16. Intrarea este liberă pentru expoziția din 6 – 7 aprilie.

Detalii despre eveniment pe Facebook.

Institutul Yunus Emre, prin Zilele Culturii Turce, plasează Göbeklitepe, cel mai vechi monument istoric cunoscut, într-o poziție centrală, ca simbol al trecerii de la viața nomadă la cea sedentară. Göbeklitepe reprezintă punctul inițial al civilizației, unde se află primele așezări urbane şi unde au luat naştere primele forme de birocrație şi statale din Orientul Apropiat.

Evenimente ce au ca temă principală „Göbeklitepe: Viața și Ființa” se vor desfășura simultan și în Zagreb – Croația, Madrid – Spania, Tirana – Albania, Beirut – Libia, Belgrad – Serbia, Kiev – Ucraina, Sankt Petersburg – Rusia și Tunis – Tunisia.

Intrat în activitate în anul 2009, Institutul Yunus Emre deţine mai mult de 58 de centre culturale în străinătate. Institutul efectuează studii pentru predarea limbii turce în centrele culturale din străinătate, desfăşoară activităţi culturale şi artistice în scopul promovării Turciei şi oferă sprijin pentru cercetările ştiinţifice.

Foto: imagini din expoziția de fotografie din regiunea Anatolia de sud-est și din situl Göbeklitepe

08
/12
/21

MNAC deschide, începând cu 9 decembrie 2021, al doilea sezon expozițional al anului care marchează două decenii de la apariția primului muzeu național de artă contemporană din România.

08
/12
/21

Episodul pilot al Sinestezia, proiectul cultural al Asociației Industrii Creative, s-a încheiat. Pe scurt, acesta a însemnat 5 zile în care 14 artiști au adus arta în fața publicului pe 5 scene, sub forme de manifestare variate și contemporane.

25
/11
/21

Expoziția-eveniment „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” este deschisă vizitatorilor în perioada 14 octombrie 2021 – 6 februarie 2022, la Muzeul Național de Artă al României. Publicul este invitat astfel să redescopere un moment esențial pentru istoria recentă a artei românești și est-europene.

24
/11
/21

În perioada 26-30 noiembrie 2021, la Iași are loc prima ediție a evenimentului Sinestezia. Timp de 5 zile, publicul se va întâlni cu artiști ieșeni și din țară și va explora arta în diverse forme neconvenționale, atât fizic, cât și online prin transmisiuni live gratuite.

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.