EVENIMENT Deschisă din 1 decembrie la Muzeul Naţional de Artă al României, expoziţia „Victor Brauner. Între oniric şi ocult” dezvăluie arta de dincolo de graniţe şi formule a celebrului artist originar din România.
Un articol de Dana Ionescu|5 decembrie 2023
Important în viața culturală a capitalei, evenimentul constituie o necesară întoarcere simbolică a pictorului în orașul începuturilor și o experiență de neratat pentru toți iubitorii de artă.
Originalitatea și forța artei lui Victor Brauner, artistul evreu într-un secol care a cunoscut două războaie, ascensiunea de neoprit a nazismului și instaurarea tragică a comunismului, sunt ușor de observat pentru orice ochi atent. Atât de imprevizibile, și totuși atât de simple, atât de versatile, atât de jucăușe, atât de stranii, atât greu de definit, formele lui au și o eleganță ce nu le părăsește niciodată. Creația aceasta bogată, de o nemărginită inventivitate, a început în Bucureștiul din anii 1920 și s-a încheiată târziu, în Franța care i-a devenit a doua patria artistului sedus de avangardă. Iar posteritatea ei pare cât se poate de însuflețită și de entuziasmată.
Unicitatea unui parcurs
„Nu știu mai nimic despre el”, îmi spune în engleză o tânără care vizitează expoziția în ziua de după ziua vernisajului, „dar i-am văzut niște reproduceri și mi s-au părut fantastice. Sper să aflu mai mult acum.” „Pentru cei atrași de arta secolului XX, de modernism și avangardă, expoziția asta e o mare bucurie”, îmi mărturisește un vizitator care studiază preocupat exponatele, ferindu-se de grupurile venite și ele în vizită, mulți studenți, dar nu numai.
La parterul Galeriei Naționale de la MNAR, unde curatorul Călin Stegerean, director MNAR, a construit, urmând firul cronologic, acest parcurs care se cere vizitat și revizitat, vizitatorii se perindă încântați prin creația eclectică, fără sfârșit, a unui artist sigur mai cunoscut în lumea largă decât în România natală. În 2023, după ce la Timișoara a avut loc prima retrospectivă dedicată artistului în Europa de Est, intitulată „Victor Brauner: Invenții și magie”, manifestare cu mare greutate în cadrul programului Timișoara – Capitală culturală europeană”, iată că până în aprilie 2024 la MNAR se pot vedea lucrări importante din opera artistului, împrumutate de la instituții importante din lume, cum ar fi Centre Pompidou, și din colecții private.
Conturându-se între oniric și ocult, cum bine punctează titlul expoziției, între fascinația pentru nevăzut, inclusiv pentru spiritism, existentă încă din primii ani de viață ai viitorului pictor, petrecuți la Piatra-neamț, și până în ultima clipă, în 1966, când Victor Brauner trecea în lumea umbrelor la Paris, orașul cel mai important din destinul său, creația lui traversează epoci, stiluri și mode. Și, vizitând expoziția, le traversăm și noi. Sfidând convingerile de neclintit și poncifele de toate felurile, artistul caută, nu departe de definiția klimtiană care susține că „arta e o linie trasă în jurul gândurilor”.
Odată cu el, căutăm și noi, vizitatorii. Expoziția reușește, în primul rând, să surprindă această căutare, însoțită de preocuparea obsesivă pentru cult, și să aprindă imaginația. Din vremea revistei avangardiste „unu”, în jurul căreia s-a coagulat grupul visătorilor Geo Bogza, Sașa Pană, Stephan Roll, Ilarie Voronca etc., din vremea ilustrațiilor pentru primele volume ale poetului Gellu Naum, până în anii ʼ60, când pictorul consacrat Victor Brauner realizează splendidul ciclu „Mitologii”, până la ultima expoziție, care a avut loc la Paris chiar în anul morții artistului, expoziție al cărei pliant pictat îl vedem acum la București, pictura lui s-a cufundat în zonele insondabile ale minții și alte sufletului, scoțând la suprafață forme și făpturi ale visului de o extraordinară versatilitate și de o forță remarcabilă. Pe pânză sau pe carton, realizate în diferite tehnici, la diverse dimensiuni, lucrările artistului pe al cărui mormânt din Montmartre scrie Pour moi, peindre c’est la vie, la vraie vie, ma vie („Pentru mine, a picta este viaţa, viaţa adevărată, viaţa mea”) se arată în expoziție în toată forța lor, de la ilustrații de carte sau desene alb-negru, pe hârtie de calc, la picturi ample, pe pânză sau pe carton, la portrete și lucrări tip colaj etc.
Expoziția surprinde cronologic un parcurs, explicându-l profesionist și atrăgător, și pare a miza pe un echilibru între lucrările necunoscute simplilor amatori, unele de un rafinament unic, la tablouri celebre, cu totul remarcabile. Printre ele, „Mama miturilor”, care tronează simbolic în ultima secțiune. Pe scurt, câteva decenii de căutări, reverii, coșmaruri, frici și obsesii sunt sintetizate în exponatele care se cer studiate în tihnă.
Artă vs viață. Strania „coincidență”
Și, cum este prima dată când o astfel de expoziție se organizează la București, la mai bine de cincizeci de ani de la moartea artistului, cum ar fi putut lipsi celebrul, profeticul „Autoportret cu ochi scos”?
Intrată în istoria artei moderne și deja arhicunoscută, orice interpretare i-am da, povestea acestui tablou ilustrează în chip înfricoșător forța artei. În anul 1931, tânărul Brauner își face un pic autoportret și peste ani își amintește astfel: „Într-o zi când nu aveam ocupație… eram golit, am vrut să-mi fac un autoportret minuscul, în fața unei oglinzi, și am pictat tabloul. Pentru a-l anima puțin, pentru a-l face mai extravagant, cum totul e permis, am scos un ochi. Ei bine, acel ochi mi-a fost scos cu-adevărat, rana era identică, opt ani mai târziu”.
În 1938, întorcându-se la Paris, de unde fugise spre a se ascunde de atrocitățile naziste, artistul, încercând să oprească o încăierare în care se aprinseseră doi comeseni, își pierde ochiul stâng. Faimosul autoportret, de mici dimensiuni, îl puteți admira acum și la București.
O expoziție pentru cunoscători și amatori
De asemenea, puteți vedea și „Ciudatul caz al domnului K.”, o lucrare cunoscută, datând exact din anul negru în care nazismul se impunea în Europa, lucrare în care se remarcă prezența obsesivă a ochiului.
Anticipând pe căi de neînțeles viitorul, interpretând prin figuri și făpturi enigmatice prezentul și prelucrând permanent visurile și obsesiile trecutului, universul artistic al pictorului care studia în tinerețe, cu caietul de schițe pe genunchi, la Cimitirul Bellu, se arată astfel în fața vizitatorilor care rar au ocazia să vadă la București asemenea valori strânse la un loc.
Prezentat sintetic în principalele sale etape, parcursul artistic face obiectul unei abordări echilibrate, deschise și integratoare, care sigur le stârnește curiozitatea celor care abia acum intră în contact cu bizara lume fără sfârșit a lui Victor Brauner, a cărei identitate se configurează dincolo de formule. Cei familiarizați cu ea sigur vor veni la MNAR, iar cei care abia acum fac cunoștință cu această lume atât de vie, de o originalitate inepuizabilă, au absolut toate motivele să facă o asemenea incursiune. Alături de două expoziții de altă factură, deschise doar până la 30 decembrie – „Monica Lovinescu. Vocea care ni s-a dat” (La Mița Biciclista Stabiliment Creativ) și „Remember Martha Bibescu” (Muzeul Național al Literaturii Române) –, „Victor Brauner. Între oniric și ocult”, care se poate vizita până pe 30 aprilie 2024, este, fără îndoială, un gest recuperator mai mult decât necesar, care merită toată atenția. Iar o oprire în acest loc simbolic al capitalei, pe care ni-l dorim din ce în ce mai însuflețit prin expoziții de anvergură, este obligatorie.
