Ziua Culturii Naţionale marcată la Bucureşti printr-o serie de evenimente
https://www.ziarulmetropolis.ro/ziua-culturii-nationale-marcata-la-bucuresti-printr-o-serie-de-evenimente/

Ziua Culturii Naţionale va fi marcată, marţi, printr-o serie de evenimente organizate în Bucureşti de Academia Română, Ministerul Culturii, dar şi de muzee şi edituri.  O sesiune festivă dedicată zilei lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naţionale, organizată de Secţia de Filologie şi Literatură şi Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, va […]

Un articol de Andrada Văsii|14 ianuarie 2013

Ziua Culturii Naţionale va fi marcată, marţi, printr-o serie de evenimente organizate în Bucureşti de Academia Română, Ministerul Culturii, dar şi de muzee şi edituri. 

O sesiune festivă dedicată zilei lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naţionale, organizată de Secţia de Filologie şi Literatură şi Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, va avea loc, marţi, în Aula acestui for de cultură.

Potrivit site-ului Academiei Române, la dezbateri vor participa academicienii Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române; Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române; Dinu C. Giurescu; Nicolae Breban; Ion Aurel Pop; Mihai Cimpoi; Eugen Simion.

Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, al cărei preşedinte este acad. Eugen Simion, va prezenta operele fundamentale apărute în anul 2012 şi va acorda Premiile Fundaţiei. În încheierea evenimentului, actorul Dorel Vişan va susţine un recital din poezia lui Eminescu.

De asemenea, în aceeaşi zi, la orele 18,30, la sediul Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), va avea loc recepţia organizată la invitaţia ministrului Culturii, Daniel Barbu, cu prilejul celebrării Zilei Culturii Naţionale.

Programul include vizitarea expoziţiilor „Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti 1830-1930” şi „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului” şi un recital susţinut de violonistul Alexandru Tomescu.

În deschidere vor lua cuvântul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, Daniel Barbu, ministrul Culturii şi Roxana Theodorescu, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României.

Evenimentul, la care sunt invitaţi să participe membrii Casei Regale a României, ai Guvernului, ai comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, directori ai instituţiilor culturale şi conducătorii uniunilor de creaţie, se va încheia cu o recepţie oferită de ministrul Culturii.

Tot marţi, Editura Cununi de stele şi Librăria Mihai Eminescu organizează evenimentul „Eminescu, primul traducător român din sanscrită”, dedicat memoriei poetului naţional şi primei traducătoare a poeziei eminesciene în Asia, Amita Bhose.

Un simpozion dedicat operei lui Eminescu se va desfăşura la Muzeul Naţional al Literaturii Române, la care vor participa Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Filateliei, şi profesorul universitar Silviu Angelescu.

Luni, în seria de evenimente dedicate Zilei Culturii Naţionale, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” găzduieşte manifestarea „Eminescu să ne bucure…” – un program de muzică şi poezie dedicat omagierii marelui poet naţional la împlinirea a 163 de ani de la naşterea acestuia.

La evenimentul organizat în Sala Multimedia de Muzeul Satului şi Uniunea Naţională a Femeilor din România, vor participa personalităţi ale vieţii culturale şi artistice, iubitori de muzică şi poezie: actorii Cristina Deleanu, Eugen Cristea şi Eusebiu Ştefănescu, poeta Magda Margareta Băndoiu, fondul muzical urmând a fi asigurat de Studioul de muzică veche.

Tot luni, în rotonda MNLR, este programat evenimentul cultural intitulat „Lirica eminesciană – sursă perpetuă de inspiraţie în arta plastică” dedicat Zilei Culturii Naţionale, organizat de Ministerul Culturii, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Asociaţia RoBizArt.

Cu acest prilej, sculptorul Ioan Ladea şi pictorii Mihai Cârstea, Dan Munteanu, Nelu Predoi, Trifan Sorin Ienulescu şi Răzvan Paul Mihăescu îşi vor prezenta lucrările inspirate de poetul naţional, în cadrul aceluiaşi eveniment cultural, bibliofilul Ion C. Rogojan urmând a pune la dispoziţia vizitatorilor mai multe cărţi rare, manuscrise, tablouri, litografii şi obiecte legate de marele poet român şi de epoca în care acesta a trăit şi creat.

„Devoţiune şi acuitate exegetică”, un eveniment dedicat în egală măsură lui Eminescu şi regretatei profesoare şi academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga, s-a desfăşurat, vineri, în sala mare de conferinţe a Bibliotecii Naţionale a României.

Cu acest prilej a fost prezentată triada volumelor „Eminescu.Viaţa”, „Eminescu şi Romantismul german” şi „Eminescu. Creaţie şi Cultură”, realizate în coerenţa unui obiect editorial unitar, în concepţia grafică a profesorului, graficianului şi omului de carte Mircia Dumitrescu.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Naţionale.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, iniţiatorii susţinând că există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene. Astfel, în Spania, ziua culturii a fost fixată în ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia ziua de naştere a lui Luis de Camoes. Mai mult, autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

„Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional. Menţionăm faptul că în Italia, de ziua lui Dante, în toate oraşele italiene au loc serbări publice, lecturi din opera lui, dezbateri publice, târguri de carte etc”, se arată în expunerea de motive a iniţiatorilor.

Prin această lege, posturile publice de radio şi televiziune sunt obligate să reflecte în mod adecvat evenimentul.

Sursa: Agerpres

15
/07
/14

Andreea Bibiri spune că în teatru nu există democrație. Mărturisește că regizorul care a influențat-o cel mai mult a fost Liviu Ciulei și vorbește despre prima ei colaborare cu actorul Marius Manole, într-un spectacol „un pic cam personal“, „Cremă de zahăr ars. Astăzi îi spunem dragoste“.

15
/07
/14

Pentru prima dată în Festivalul Naţional de Teatru, musicalul a atras la preselecţia organizată de UNITER împreună cu dansatorul şi coregraful Răzvan Mazilu aproape 100 de tineri aspiranţi.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

15
/07
/14

INTERVIU. Aflat la prima ediţie, festivalul Ceau, Cinema! (17-20 iulie) îşi propune să apropie publicul de filmul european, într-o oraş fără nici un cinematograf de stat funcţional, dar cu ambiţii de capitală culturală: Timişoara. Pentru a afla ce înseamnă un astfel de eveniment, am stat de vorbă cu iniţiatorul şi organizatorul principal: copywriterul şi criticul de film Lucian Mircu.

14
/07
/14

Ajunsă la cea de-a treia ediție, Caravana Metropolis – ‘Cinema în aer liber’, cel mai mare festival nomad de film din ţară, revine în Piața Mică din Sibiu, al șaptelea oraş de pe itinerariul din acest an, unde va rămâne între 15 - 20 iulie. 

13
/07
/14

MEMORIA CULTURALĂ Geniul uriaşei actriţe Maria Ventura a dus gloria românească în lume. Ea a construit un teatru în România şi a întemeiat o şcoală de teatru în Franţa; a trăit în preajma faimoasei Sarah Bernhardt și a murit acum 60 de ani.

12
/07
/14

George Calboreanu este actorul care a rămas în memoria oamenilor de teatru prin interpretări memorabile, în roluri de tragedie şi dramă: Hamlet, dar mai ales Ştefan cel Mare. Eroul lui Delavrancea întruchipat de Calboreanu nu răspundea prin violenţă şi furie, ci prin curaj şi generozitate.