Guillermo Arriaga: Cred că Mungiu e un geniu; modul lui de a spune poveştile este uimitor
https://www.ziarulmetropolis.ro/guillermo-arriaga-cred-ca-mungiu-e-un-geniu-modul-lui-de-a-spune-povestile-este-uimitor/

Cineastul şi scriitorul Guillermo Arriaga a declarat joi, la „Serile FILIT”, un eveniment organizat la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, că îl admiră foarte mult pe regizorul Cristian Mungiu, despre care crede că este un „geniu” şi are un mod „uimitor” de a spune poveşti.

Un articol de Petre Ivan|3 octombrie 2014

Guillermo Arriaga  a vorbit despre cel mai recent proiect cinematografic, „Words with Gods”, în care le-a cerut unui număr de opt regizori din toată lumea să vorbească, într-un scurt film de 12 minute, despre religia în care cred sau de care se simt apropiaţi cultural.

„Cred că trebuie să vorbim despre religie fără să ne batem. Trebuie să vorbim despre religie pentru că eu cred că este foarte trist că unii oameni sunt ucişi pentru că nu cred în aceleaşi lucruri ca şi ceilalţi”, a declarat Arriaga, spunând, de asemenea, că nimeni n-ar trebui să moară din cauza orientării sexuale şi a orientărilor politice.

Arriaga a mai afirmat că sunt lucruri care trebuie discutate, cum ar fi pedofilia. „Refuz să-i numesc monştri (pe pedofili, n.r.), cred că au nevoie de ajutor”, a spus acesta.

Discuţia de joi seară a făcut referire şi la literatură şi rolul cărţilor în viaţa oamenilor.David Lodge

„Cărţile sunt precum oglinzile, sunt folosite pentru a vedea ce e în spatele lor”, a spus scriitorul. „Ideea literaturii şi a artei este să îţi arate lucuri despre care n-ai crezut că există. O carte bună, un film bun, o pictură bună este ca şi cum te-ai uita într-o direcţie şi, deodată, acea carte te face să te uiţi într-o altă direcţie pe care nu ţi-o imaginai. Asta este puterea artei, să ne împingă să ne uităm în locuri în care nu suntem obişnuiţi să ne uităm”, a completat acesta.

„Petrec cam între trei şi cinci ani să scriu o carte. Cei care mă cunosc ştiu că scriu între opt şi 12 ore pe zi şi a venit la un moment dat cineva şi mi-a spus «Iubesc cartea ta, am citit-o în două ore». M-am uitam la el …«Cinci ani din viaţa mea şi tu ai citit-o în două ore?». Chiar mi-am făcut griji. Şi el mi-a spus, aduni cele două ore ale unui cititor, cu două ore ale altui cititor şi tot aşa până se fac cinci ani. Acum am un deficit de trei ani, deci am nevoie şi de cititori români”, a mai spus Guillermo Arriaga.

Cineastul a vorbit şi despre Tarantino, spunând că iniţial nu i-a plăcut de el, dar ulterior au devenit prieteni. „Nu mi-a plăcut Tarantino, pentru că întotdeauna

râdea de violenţă. Eu vin dintr-un loc în care violenţa este reală”, a apus Arriaga. „Nu vă puteţi imagina ce cultură cinematografică are. Cunoaşte fiecare actor român”, a mai spus Arriaga.

Discuţia a atins şi cinematografia românească, Arriaga amintindu-l pe regizorul Cristian Mungiu, pe care a spus că îl admiră foarte mult.

Cristian Mungiu

Cristian Mungiu

„Aici, în România, aveţi acest mare, mare regizor pe care eu îl admir foarte mult, Cristian Mungiu. Cred că este un geniu. (…) Acest mod de a spune poveşti este uimitor, modul în care aşază camera, cum o ţine acolo. Am vrut să fac asta în «The Burning Plain», înainte să văd filmul lui «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile», dar n-am putut din anumite motive. E nevoie de mult curaj să faci ce face Cristian”, a spus Guillermo Arriaga.

Profesiile lui Guillermo Arriaga

Înainte de a alege cariera de scriitor, Arriaga a încercat mai multe ocupaţii şi profesii – pugilist, baschetbalist şi jucător de fotbal profesionist. El este autorul romanelor „Escuadrón Guillotina” (1991), „Un dulce olor a muerte” (1994) şi „El Búfalo de la noche” (1999). Cărţile lui Guillermo Arriaga au apărut în limba română la editura Vellant.

Alături de regizorul Alejandro González Iñárritu, Arriaga a semnat scenariile unor filme celebre precum „Iubiri şi câini/ Amores Perros” – care le-a adus o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun lungmetraj străin, un premiu BAFTA pentru cel mai bun film străin, marele premiu al secţiunii Semaine de la Critique şi premiul criticii tinere la Festivalul de la Cannes (2000) şi multe alte trofee şi nominalizări -, „21 de grame/ 21 Grams” (cu Benicio del Toro, Naomi Watts şi Sean Penn) – nominalizat la premiile BAFTA pentru cel mai bun scenariu -, „Cele trei înmormântări ale lui Melquiades Estrada/ The Three Burials of Melquiades Estrada” (film în care a jucat rolul secundar de vânător de urşi) – pentru care a primit premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de la Cannes, în 2005 – şi „Babel” (cu Brad Pitt şi Cate Blanchett). Este, de asemenea, regizor şi scenarist al filmului „Departe de câmpia în flăcări/ The Burning Plain” (2008), care le are în distribuţie pe Charlize Theron şi Kim Bassinger.

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care se desfăşoară de miercuri până duminică, este un eveniment finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române Iaşi. În total, ediţia din 2014 a FILIT reuneşte peste 300 de invitaţi de seamă ai literaturii mondiale şi române, precum şi traducători, manageri culturali, editori, librari, difuzori de carte, critici şi jurnalişti culturali.

Foto: Guillermo Arriaga – filit-iasi.ro.

22
/12
/18

Editura Litera a anunțat lista celor mai vândute titluri din 2018. Printre acestea, „Povestea mea”, de Michelle Obama, și „Ordinea de zi”, de Éric Vuillard (Prix Goncourt).

14
/12
/18

Marți, 18 decembrie, de la ora 19.00, la Sala Union a Cinematecii Române, va avea loc lansarea volumului „Păcatul originar. O autobiografie” de Anthony Quinn, publicat la Editura Nemira, în colecția Yorick.

05
/12
/18

În această seară, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) se lansează romanul Scara lui Iakov de Ludmila Uliţkaia, tradus în limba română de Gabriela Russo, bestseller Gaudeamus 2018, recent apărut în colecția Raftul Denisei, un roman-parabolă, „o saga de familie traversând patru generații și un secol de cultură rusă, căreia îi dă glas o femeie uluitoare“ (Il Giornale).

30
/11
/18

Vă invităm să ne amintim de regina cu rol neîndoielnic în realizarea României Mari, Maria a României (n. 29 octombrie 1875 - d. 18 iulie 1938), așa cum a surprins-o celebrul scriitor, diplomat și călător al perioadei interbelice – francezul Paul Morand, în volumul „București” (editura Humanitas).

27
/11
/18

Marți, 4 decembrie, de la ora 16.00, la Clubul Teatrelli din București va avea loc lansarea celui de-al zecelea volum semnat de Octavian Saiu: „Clipa ca imagine. Teatru și fotografie”, publicat la Editura Nemira.

23
/11
/18

"Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare.(...)" - Ana Blandiana. Cunoscuta scriitoare va susţine conferinţa cu tema "Centenarul, un exerciţiu de exorcizare", duminică, 2 decembrie, de la ora 11.00, la Sala Pictura a TNB.

22
/11
/18

Regina Elena este una dintre reginele a căror viață o cunoaștem mai puțin, o regină mamă între suferință și bucurie, dragoste de popor, datorie de neam, dar și frica de a fi departe de fiul ei Mihai. Un creuzet de iubire și speranță, de frică și îndoială, dar și bunătate și împăcare sufletească. Regina - mamă Elena, Mariajul și Despărțirea de Carol al II-lea din colecția Istorie cu blazon, de la Corint, este o carte de o frumusețe uluitoare.

20
/11
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Pierre Larousse (1817-1875) e unul dintre rarii noștri semeni al căror nume e scris uneori cu literă mică. Într-o bibliotecă poți auzi solicitarea: ”Dă-mi, te rog, un larousse!” Și asta pentru că  instrumentul de lucru care poartă acest nume cuprinde un bagaj de cunoștințe impresionant, în măsură să informeze pe cititor în cele mai variate domenii.

19
/11
/18

În această seară, de la ora 17.00, va avea loc, online si offline, conferința  „Centenarul femeilor în arta româneasca” la care sunt invitați să prezinte studii specializate Ioana Vlasiu, Luiza Barcan, Cristian Vasile si Radu Popica. Cosmin Nasui, curatorul proiectului, va prezenta publicația cu titlul omonim, al doilea volum, parte a proiectului editorial  Lada de Gunoi a Istoriei”. În spațiul conferinței va fi prezentă o micro-expoziție cu elemente de cultură vizuală dedicate artistelor care au trăit și lucrat în România din 1918 în prezent.