Centenarul femeilor în arta românească. Conferință și carte din seria „Lada de gunoi a istoriei”
https://www.ziarulmetropolis.ro/centenarul-femeilor-in-arta-romaneasca-conferinta-si-carte-din-seria-lada-de-gunoi-a-istoriei/

În această seară, de la ora 17.00, va avea loc, online si offline, conferinţa  „Centenarul femeilor în arta româneasca” la care sunt invitaţi să prezinte studii specializate Ioana Vlasiu, Luiza Barcan, Cristian Vasile si Radu Popica. Cosmin Nasui, curatorul proiectului, va prezenta publicaţia cu titlul omonim, al doilea volum, parte a proiectului editorial  Lada de Gunoi a Istoriei”. În spaţiul conferinţei va fi prezentă o micro-expoziţie cu elemente de cultură vizuală dedicate artistelor care au trăit şi lucrat în România din 1918 în prezent.

Un articol de Petre Ivan|19 Noiembrie 2018

Conferința „Centenarul femeilor în arta românească” continuă proiectul de cercetare și expozițional omonim, lansat în 2017 și compus din mai multe etape de cercetare, expoziții, dezbateri, conferințe, mese rotunde, publicații. Acest proiect este organizat de PostModernism Museum, platformă muzeală privată care produce și promovează proiecte de cultură contemporană și dezvoltă programe de cercetare culturală, cu focus pe domeniul artelor vizuale.

Conferința și prezentarea publicației se pot urmări și live pe:

Canal Youtube Modernism.ro: https://www.youtube.com/user/modernismpunctro

Pagină Facebook Modernism.ro: https://www.facebook.com/modernism.ro/

Pagina Facebook Femei In Arta Românească: https://www.facebook.com/FemeiInArtaRomaneasca/

În cadrul conferinței „Centenarul femeilor în arta românească”, specialiști în istorie, istoria artei, curatoriat și muzeografie vor prezenta studii dedicate femeilor artiste din diferite perioade și regiuni istorice din ultima sută de ani. Prezentările sunt însoțite de o selecție generoasă de imagini de lucrări, elemente de cultură vizuală, fotografii, documente din epocă ș.a.Centenarul femeilor

Luiza Barcan a pregătit pentru conferință patru studii foarte bine documentate, dedicate artistelor Maria Constantin, Medi Wechsler Dinu, Lucia Ioanid și Lidia Nancuischi. Luiza Barcan este istoric, critic de artă și curator, jurnalist de radio și televiziune, director al Fundației HAR („Habitat și Artă în România”), publicând numeroase studii de istoria artei, cronici de artă, albume de artă plastică și cărți dedicate artiștilor și artelor vizuale.

Ioana Vlasiu prezintă pentru proiectul „Centenarul femeilor în arta românească” un studiu amplu despre învăţământul artistic românesc și problematica de gen în perioada 1900-1945. Cercetător principal la Institutul de Istoria Artei „G.Oprescu” al Academiei Române, a publicat numeroase articole, studii, cărţi despre arta românească modernă în context european și a participat la organizarea unor importante expoziţii dedicate artei interbelice. Dr. Ioana Vlasiu a coordonat proiectul CNCS „<<Sfântul din Montparnasse>> de la document la mit. O sută de ani de exegeză brâncușiană, 2012-2014”, iar una dintre cele mai recente expoziții co-curatoriate o reprezintă Retrospectiva Octav Grigorescu/Georgeta Năpăruș de la Muzeul Național de Artă Contemporană (2018).

Cristian Vasile documentează parcursul artistei Margareta Sterian în cadrul studiului „O biografie fracturată şi recuperată: Margareta Sterian, o artistă a lumii româneşti şi evreieşti”. Cristian Vasile este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga“, secretar general de redacţie al publicaţiei academice Studii şi Materiale de Istorie Contemporană şi coeditor al revistei online Lapunkt.ro. Cea mai recentă carte publicată este „Viaţa intelectuală şi artistică în primul deceniu al regimului Ceauşescu, 1965-1974” (Humanitas, 2014). În prezent coordonează un proiect intitulat „Modernităţi fragmentare: elite intelectuale şi transformări istorice în România contemporană“. Are în pregătire un volum despre literatură şi ideologie în anii 1970 şi 1980.

Radu Popica, curator și istoric de artă, muzeograf la Muzeul de Artă Brașov și expert acreditat de Ministerului Culturii în grafică şi pictură de şevalet din sud-estul Transilvaniei (sec. XVIII-XX) și artă modernă românească (sec. XIX-XX), autor a numeroase studii și articole, va susține două studii de caz cu privire la evoluția artei din sud-estul Transilvaniei: Elena Mureşianu şi Elena Popea, ca deschizătoare de drumuri în arta românească.

Publicația expune pe larg studiile conferențiarilor, alături de un index de 2.185 de artiste femei în România și de 31 de profile artistice ilustrate. Publicația mai conține și studii de Dodo Niţă – „Felicia Avram şi Livia Rusz – destine împletite”, Ileana Pintilie – „Identitatea feminină și tema atelierul ca loc autoreferențial în creația Getei Brătescu”, Cosmin Nasui – „Câteva considerații despre activismul artistelor în arta românească din perioada comunistă”, Cătălin Davidescu – „Câteva profiluri artistice feminine din Oltenia”.

Ilustrații: Elena Mureșianu (1862-1924), Julieta Orăşianu (1896-1954), Maria Fratoștițeanu-Billek (1899-1972), Lili Pancu (1908-2006), Sabina Negulescu Florian (907-2003), Maria Nicola Olga Ioan (Noche Crist) (1909-2004), Georgeta Arămescu Anderson (1910-1994), Hedy Löffler (1911-2007), Zina Blanuţă (1913-1998), Lidia Nancuinschi (1918-2003), Tia Peltz (1923-1999), Maria Constantin (1926-2012), Ileana Balotă (1927-1996), Emilia Apostolescu (1927-2016), Mala Zamfirescu-Bedivan (1928-2014), Simona Vasiliu Chintilă (1928-2009), Elena Greculesi (1928-2016), Geta Caragiu (1929-2018), Ecaterina Vlădescu Draganovici (1930), Livia Magdalena Rusz (1930), Hildegard Klepper-Paar (1932), Michaela Nica Craciun (1934), Alexandrina Gheţie (1935-2005), Rodica Anca Marinescu (1937), Paula Ribariu (1938), Magda Isăcescu (1943), Judit Crăciun (1946), Irina Georgeta Pusztai (1949), Doina Botez (1951), Dodi Romanați (1955), Ileana Ploscaru Panait (1959).

Experții cu care lucrează PostModernism Museum pot fi vizionați aici http://www.postmodernism.ro/experts/

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

* * *

Proiectul „Centenarul femeilor în arta românească” face parte din DARE, un program inițiat În 2015 de PostModernism Museum: „Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art produced in Romania in 1944-1989”. Programul consistă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989. Programul include o serie de expoziţii cercetare, dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din 1989. Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională prezintă surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare.

Fără să se subscrie la vreo teză sau interpretare, mecanismul expoziției-cercetare prezintă propriile sale instrumente ca probe deschise, într-o relație nepartizană cu elemente diferite, polarizat nefaste, politice sau ideologice. Publicațiile care însoțesc proiectele fac parte din colecția „Lada de gunoi a istoriei” și apar la editura PostModernism Museum.

Expresia „Lada de Gunoi a Istoriei” este inventată Leon Trotsky adresându-se menșevicilor care plecau de la Congresul Sovietelor din 1917: „Mergeţi la locul unde de acum aparțineți – coșul de gunoi al istoriei!” se referă figurativ cinic la acel loc în care oameni, evenimente, artefacte, ideologii etc. au fost retrogradate prin uitare sau marginalizate în istorie.

Editura a publicat opt volume în trei ani, acoperind zonele cercetării istorice, de artă și a industriilor culturale și creative, în anul 2018 producând alte patru. Toate volumele fac parte din proiecte și programe culturale complexe, în care publicația este integrată ca produs și rezultat cultural, ca metodă de recuperare și analiză, ca mediu de arhivare și înregistrare, ca instrument de sustenabilitate și continuitate. Din proiectul editorial „Lada de Gunoi a Istoriei” fac parte volumele: Minorități etnice în cultura vizuală, Centenarul femeilor în arta românească-vol. 1 și vol. 2, Naționalism și multiculturalism în cultura vizuală de la 1918 până în prezent, Erotism și sexualitate în Epoca de Aur.

Puteți comanda cărțile aici.

Asociația PostModernism Museum (APMM) produce și promovează proiecte de cultură contemporană și dezvoltă programe de cercetare culturală, cu focus pe domeniul artelor vizuale. APMM este furnizor de servicii de training și consultanță în management cultural și publisher de materiale, studii și cărți. www.postmodernism.ro

Foto: Centenarul femeilor în arta românească – facebook

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

25
/06
/19

Despre fericire, valori actuale, iubire, compasiune, egoism, educație, ambiții, viață și moarte, cu Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, recompensat în 1989 cu Premiul Nobel pentru Pace.

15
/06
/19

Elizabeth Gilbert se întoarce la ficțiune cu o poveste de dragoste aparte, pe fundalul lumii teatrului newyorkez din anii ’40. Spusă într-un ritm alert, din perspectiva unei femei mai în vârstă care privește în urmă la propria tinerețe cu un amestec de bucurie și regret, „Orașul fetelor” explorează teme ca sexualitatea și promiscuitatea feminină, dar și idiosincraziile iubirii adevărate.

12
/06
/19

Vă propunem astăzi un interviu cu un personaj care vine dintr-o zonă culturală mai puțin mediatizată: cultura noastră culinară. Cosmin Dragomir a pus pe picioare editura GastroArt și publică – nici mai mult, nici mai puțin – decât cărți despre istoria bucătăriei noastre.

Page 1 of 9312345...102030...Last »