Ce citim în decembrie: recomandările scriitoarei Andreea Răsuceanu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-in-decembrie-recomandarile-scriitoarei-andreea-rasuceanu/

Andreea Răsuceanu a publicat de curând romanul „O formă de viaţă necunoscută”, în centrul căruia se află Bucureştiul, cu istoria şi poveştile lui din felurite timpuri. Este şi coordonatoarea seriei de literatură contemporană a editurii Humanitas.

Un articol de Alina Vîlcan|10 decembrie 2018

Pornind de aici, am invitat-o pe Andreea Răsuceanu să ne recomande trei lecturi de neuitat pentru acest sfârșit de an. Iată ce ne propune!

Pentru că decembrie e luna lecturilor tihnite, după ce tot anul fiecare a „furat” timp pentru citit, nopțile, în weekenduri, în metrou, o să recomand cărți care chiar trebuie citite în tihnă, fiecare dintr-un alt motiv.

1. Jurnal, de Radu Petrescu

Prima e Jurnalul lui Radu Petrescu. E o carte la care eu revin periodic, uneori citesc la întâmplare, sau reiau fragmente pe care mi le-am însemnat. E o lectură extrem de stimulativă și care-ți redă încrederea în puterea literaturii, atunci când ți-ai pierdut-o. Sunt pagini de talent în formă pură, o viziune extrem de concentrată a lumii, a realității, așa cum o vede un scriitor, uneori câteva imagini sinestezice sintetizează mai mult decât reușesc alții să spună în pagini întregi. Unele fragmente au frumusețea unor picturi abstracte, îți plac înainte să le înțelegi, pentru că produc un efect de uimire, de stupoare și de încântare, apoi, din fiecare frază încep să se desprindă firele subtile ale sensurilor. O întreagă lume prinde viață astfel, reconstituită prin sensibilitatea și senzitivitatea unui scriitor atipic pe care nici un pasionat de literatură n-ar trebui să-l rateze. Recomand ediția completă apărută la Paralela 45 acum câțiva ani (2014), îngrijită de soția scriitorului, pictorița Adela Petrescu.

2. Fontana di Trevi, de Gabriela Adameșteanu

Pentru vacanța de iarnă trebuie rezervat și romanul Gabrielei Adameșteanu, Fontana di Trevi, roman ce încheie trilogia din care au apărut deja Drumul egal al fiecărei zile și Provizorat. Gabriela Adameșteanu revine în forță la povestea Letiției Branea, pe care o reîntâlnim acum în ipostaza emigrantei care se întoarce în țară, pe urmele unei moșteniri de familie. Autoarea reușește o performanță extraordinară, de a scrie o carte diferită – ca tonalitate, tip de construcție, de discurs – față de celelalte două volume ale trilogiei, păstrând însă suficiente elemente care să-l lege pe cititor de narațiunile trecute. Cartea e un tur de forță prin lumea postdecembristă, cu pagini memorabile despre Revoluție și mineriade, cu personaje emblematice care reprezintă câteva destine ilustrative pentru ce s-a întâmplat cu românii după momentul Decembrie ’89. Scrisă alert și palpitant, cu parcă și mai multă acuitate și duritate decât celelalte două părți ale trilogiei, cartea e o cronică necruțătoare și lucidă a unor vremuri tulburi, așa cum se reflectă ele în destinul individual al unei femei.

3. Rătăcitorii, de Olga Tokarczuk

A treia carte de citit în tihnă ar fi Rătăcitorii Olgăi Tokarczuk; e un roman atipic, fragmentar, asupra căruia simți nevoia să revii imediat ce l-ai terminat. E un roman făcut din mai multe povești care se întretaie, nerespectând nici un fir cronologic, nici o regulă a narațiunii „clasice”, cu pasaje eseistice, cu o scriitură inteligentă, actuală și foarte originală. L-aș recomanda tuturor celor care nu au timp să citească foarte multă literatură contemporană, sau n-au fost cuceriți încă de ea, cu siguranță lucrurile se vor schimba după lectura acestei cărți.

Unele fragmente au frumusețea unor picturi abstracte, îți plac înainte să le înțelegi, pentru că produc un efect de uimire, de stupoare și de încântare, apoi, din fiecare frază încep să se desprindă firele subtile ale sensurilor. (Andreea Răsuceanu, despre Jurnalul lui Radu Petrescu)

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.

27
/01
/20

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet și eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar și unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediției coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, și Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut și lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actrița Mirela Oprișor va citi din poeziile din Ezra Pound.

Page 1 of 10112345...102030...Last »