Ana Blandiana: “Centenarul, un exerciţiu de exorcizare”
https://www.ziarulmetropolis.ro/ana-blandiana-conferinta-la-tnb-cu-tema-centenarul-un-exercitiu-de-exorcizare/

“Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare.(…)” – Ana Blandiana. Cunoscuta scriitoare va susţine conferinţa cu tema “Centenarul, un exerciţiu de exorcizare”, duminică, 2 decembrie, de la ora 11.00, la Sala Pictura a TNB.

Un articol de Petre Ivan|23 noiembrie 2018

“Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare. Suntem urmaşii românilor care au înfăptuit România Mare şi suntem urmaşii românilor care i-au întemniţat şi i-au îngropat în Cimitirul Săracilor din Sighet pe aceştia. Centenarul nu este o festivitate, el este prilejul care ne obligă şi ne dă şansa să optăm pe cine vrem să continuăm, cui vrem să semănăm în continuare, care sunt modelele pe care vrem să le urmăm. Dar asta presupune înainte de toate cunoaşterea conţinutului celor 100 de ani şi asumarea istoriei pe care o cuprind”, spune Ana Blandiana.

Despre Ana Blandiana

Ana Blandiana, născută în 1942, la Timişoara, pe numele ei real Otilia Valeria Coman, este scriitoare şi luptătoare pentru libertate civică, autoare a peste 25 de volume de poezii, două volume de proză şi 11 volume de eseuri.

După ce a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj (1962-1967), Ana Blandiana s-a stabilit la Bucureşti, unde a lucrat ca redactor la Viaţa studenţească şi Amfiteatru (1968-1974), bibliotecar la Institutul „N. Grigorescu” din Bucureşti (1975-1977), redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979).

A debutat ca poetă în anul 1954 în reviste de tineret, apoi a publicat în „Tribuna” (1959) şi în antologia „30 de poeţi tineri”. Între 1960-1963 i se interzice însă să mai publice, din motive politice. Începând din 1964 semnătura ei poate fi întâlnită din nou în presa literară, în special în Contemporanul, unde i se încredinţează o rubrică săptămânală de însemnări (Antijurnal). Tot în 1964 publică prima sa carte de versuri, “Persoana întâia plural”, care o aduce în centrul atenţiei criticii literare.

Ana Blandiana s-a implicat activ în viaţa civică românească. În prezent, conduce Memorialul de la Sighet, institut de studiere a crimelor comunismului, dispunând de un centru de cercetare care organizează anual conferinţe, sesiuni ştiinţifice şi expoziţii pe tema fenomenului totalitar.

În 1990, Ana Blandiana a reînfiinţat PEN Clubul Român, fiind şi preşedinta lui. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care a condus-o între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice. Este membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé” şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

A primit numeroase premii literare, printre care: premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1980), premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1970), premiul internaţional „Gottfried von Herder” (1982, Viena), Premiul Naţional de Poezie (1997), premiul revistei Luceafărul (1998), premiul „Opera Omnia” (2001), premiul Internaţional „Vilenica” (2002), premiul revistei Poesis (2003), premiul internaţional „Giuseppe Acerbi” şi premiul internaţional Camaiore (Italia), Marele Premiu al Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, ediţia a XXVII-a (2007).

Foto: Ana Blandiana – facebook

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).