În Spania a fost inaugurată Biblioteca ICR Madrid, prima bibliotecă publică românească
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-spania-a-fost-inaugurata-biblioteca-icr-madrid-prima-biblioteca-publica-romaneasca/

O bibliotecă şi cărţile ei trebuie să circule printre cititori, iar astfel se menţin legăturile cu rădăcinile culturale cele mai profunde. Despre cele peste 2.700 de volume ale Bibliotecii ICR Madrid, în funcţiune şi deschisă publicului încă din toamna anului trecut, precum şi despre proiectul constituirii acesteia într-o instituţie extrem de utilă tuturor cititorilor s-a […]

Un articol de Andrada Văsii|18 ianuarie 2013

O bibliotecă şi cărţile ei trebuie să circule printre cititori, iar astfel se menţin legăturile cu rădăcinile culturale cele mai profunde. Despre cele peste 2.700 de volume ale Bibliotecii ICR Madrid, în funcţiune şi deschisă publicului încă din toamna anului trecut, precum şi despre proiectul constituirii acesteia într-o instituţie extrem de utilă tuturor cititorilor s-a vorbit joi seară la sediul instituţiei menţionate, unde a fost inaugurată prima bibliotecă publică a statului român în peste 60 de ani.

 

„Este prima bibliotecă oficială, care aparţine statului român, după mulţi ani, după ce fostul Institut condus de marele intelectual Alexandru Busuioceanu şi-a închis porţile în 1947. Este prima bibliotecă publică, profesionistă, utilă cititorilor, dar şi oricărui cercetător care vrea să realizeze lucrări despre literatura sau istoria ţării noastre”, a explicat directorul-adjunct al ICR Madrid, Luminiţa Marcu.

Prezent la eveniment, ambasadorul României la Madrid, Ion Vîlcu, a ţinut să sublinieze cât de impresionat a fost el însuşi de „numărul lucrărilor scriitorilor român traduşi, şi traduşi bine în limba spaniolă”. El a mai spus că „mi-am dat seama că este o resursă culturală ce trebuie apreciată mai bine, această bibliotecă era ceva foarte necesar”, în special şi datorită faptului că „vă vorbeşte un ambasador de formare inginer, dar asupra căruia marile figuri ale literaturii române au avut un rol fundamental”.

„Această bibliotecă este un loc unde poate fi casa noastră; poate fi un loc de reuniuni, de întâlniri. Trebuie să ne menţinem legătura cu rădăcinile noastre cele mai profunde, astfel ca lumea de adopţie să simtă aceleaşi emoţii pe care le avem noi”, apreciază Eugenia Popeangă, profesoară de filologie la Universitatea Complutense din Madrid. „A fi bibliotecar este una dintre profesiile cele mai importante ale vieţii, această bibliotecă este un omagiu adus cărţilor şi eu mă bucur acum că este prima oară când pot veni la Madrid să caut o carte românească. Vă încurajez să faceţi ca această bibliotecă şi cărţile ei să circule”, a mai spus ea.

Institutul Cultural Român de la Madrid a ales apropierea Zilei Culturii Române şi a aniversării naşterii poetului Mihai Eminescu pentru a inaugura în mod oficial Biblioteca instituţiei. Organizarea Bibliotecii Institutului Cultural Român de la Madrid a constituit un proiect cu potenţial simbolic, iar mărirea şi dezvoltarea acestei colecţii rămâne în continuare o prioritate, după cum explica directorul-adjunct al instituţiei, Luminiţa Marcu, la momentul deschiderii, în toamna anului trecut.

Biblioteca ICR Madrid are un număr important de cărţi – peste 2.700 de volume – un fond de reviste, cu majoritatea publicaţiilor culturale importante din România, ale căror colecţii sunt la zi, multe dintre traducerile în spaniolă ale scriitorilor români, o mare parte dintre cele publicate înainte de 1989 din literatura română, cărţi de istorie, de eseistică, de poezie, publicate de exilul românesc în Spania, cărţile legate de cultura română sau spaniolă, publicate în cele două ţări, dar şi o colecţie importantă de carte românească clasică – literatura secolelor 19-20.

De asemenea, Biblioteca are şi o colecţie multimedia, care cuprinde majoritatea filmelor româneşti, inclusiv cele recente şi care pot fi vizionate la sediul instituţiei. Mai mult, există şi dvd-uri cu muzică românească clasică, cu concerte înregistrate, cu muzică folclorică de bună calitate.

 

 

Sursa: Agerpres

29
/05
/17

Ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, redată în 25 de fotografii care surprind atmosfera din ultimele zile, de la Romexpo: iubitori de carte de toate vârstele, titluri noi, focus pe Suedia, oameni de litere, lansări și alte întâmplări. Foto: Laura Dobre

28
/05
/17

FEST-FDR2017 s-a încheiat. Timp de douăsprezece zile, între 14 și 25 mai, Teatrul Național din Timișoara a fost liantul care a adus împreună artiști și spectatori, povești și întâmplări, zile și nopți de teatru, de dans, de muzică.

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.