Între Est şi Vest Pictură rusă din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României Secolele XVI –XX
https://www.ziarulmetropolis.ro/intre-est-si-vest-pictura-rusa-din-patrimoniul-muzeului-national-de-arta-al-romaniei-secolele-xvi-xx/

Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul până pe 28 aprilie 2013 la expoziţia Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI – XX, deschisă în Sălile Kretzulescu. Curatorul expoziţiei  Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR este Mariana Dragu, specialist în cadrul Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului. Pentru prima dată […]

Un articol de Andrada Văsii|22 februarie 2013

Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul până pe 28 aprilie 2013 la expoziţia Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI – XX, deschisă în Sălile Kretzulescu. Curatorul expoziţiei  Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR este Mariana Dragu, specialist în cadrul Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului.

Pentru prima dată după mai bine de 20 de ani, publicul are prilejul să se (re)întâlnească cu 59 de lucrări de artă rusă – 31 de icoane şi 28 de picturi din colecţiile Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului – creaţii semnificative pentru intervalul cronologic dintre secolele XVI-XX.

Aceste lucrări din Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR readuc în atenţia publicului un patrimoniu valoros, mai puţin cunoscut dar conservat şi restaurat cu grijă pe parcursul ultimelor două decenii.

Selecţia lucrărilor de la Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR ilustrează, prin câteva exemple reprezentative, evoluţia unei şcoli de pictură care a început sub semnul artei bizantine, a continuat sub influenţa celei occidentale, ajungând la începutul secolului XX să contribuie la schimbarea profundă a artei europene.

Icoanele prezente în expoziţia  Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, precum Arhanghelul Gavril (sec. XVI, Şcoala din Novgorod), sunt exemple strălucite ale stilului inconfundabil al iconarilor ruşi, care evoluează de la fidelitatea faţă de arta bizantină, spre o mai mare fluiditate a desenului şi o cromatică vie şi strălucitoare. Marcată până spre sfârşitul secolului al XIX-lea de influenţa unor pictori precum Teofan Grecul sau Andrei Rubliov, pictura rusă îmbină vechiile tradiţii cu influenţe europene occidentale, atingând un mare rafinament tehnic.

Reformele impuse de Petru cel Mare în secolul al XVIII-lea declanşează modernizarea Rusiei dar şi declinul stilisticii bizantine a artei icoanelor. Efectele în domeniul artei se manifestă prin înfiinţarea şcolii ruse de pictură de şevalet şi constituirea primelor colecţii de artă occidentală. Noua generaţie de pictori ruşi aduce, în secolul al XIX-lea, sincronizarea artei ruse cu mişcările şi curentele artistice europene. Ei observă şi redau cât mai fidel, în stil realist, natura Rusiei şi înfăţişarea oamenilor simpli din popor (Toamnă pe Volga de Konstantin Ivanovici Gorbatov, Peisaj cu personaje de Ilia Efimovici Repin,Interior caucazian de N. Şacilov), inspirându-se din literatură, din tradiţiile şi obiceiurile populare în încercarea de a ilustra specificul „sufletului rus” (Dans rusesc de Filip Andreevici Maliavin).

17
/01
/17

În această seară, de la ora 19.00, la ceainăria Cărturești Verona, editura Nemira lansează o carte fundamentală pentru istoria ideilor, tradusă pentru prima dată în România: Numărul de aur. Rituri și ritmuri pitagoreice în dezvoltarea civilizației occidentale, de Matila C. Ghika. Volumul cuprinde o scrisoare către autor semnată de Paul Valéry, prefață de Basarab Nicolescu și este tradusă din limba franceză de Adrian Pătrușcă.

17
/01
/17

La 20 de ani de la dispariția lui Ion Voicu, fiul acestuia, Mădălin Voicu va dirija Orchestra Naţională Radio într-un concert In memoriam. Alexandru Tomescu va cânta pe vioara Stradivarius Elder Voicu Concertul nr. 5 în la major pentru vioară și orchestră, KV 219 de Mozart.

16
/01
/17

Cartea „Zgomotul timpului” a fost publicată anul trecut în colecția Babel de la Editura Nemira (ediția a II-a, traducere de Virgil Stanciu).

16
/01
/17

Spectacolul No Man`s Land, jucat la Teatrul Naţional din București, este o adaptare scenică după filmul cu acelaşi nume de DanisTanović (câștigător al premiului Oscar pentru cel mai bun film străin în 2001), în regia bulgarului Alexander Morfov.

16
/01
/17

Un film pentru televiziune despre viaţa şi cariera cântăreţului Michael Jackson va fi produs la Hollywood in februarie si se va intitula ”Michael Jackson: Searching for Neverland”. Rolul principal va fi interpretat de Navi, unul dintre cei mai cunoscuți imitatori ai cântăreţului.

16
/01
/17

În urma succesului înregistrat după lansarea, în octombrie, a primelor 5 Atelierele „Micul Artist”, Opera Comică pentru Copii oferă, începând din luna februarie, un nou curs pentru cei mici: Atelierul de Flamenco, susținut de dansatorul argentinian Lucas Molina.

16
/01
/17

Poetul, prozatorul, criticul literar și publicistul Mircea Cărtărescu a fost desemnat, duminică seară, câștigător al celei de-a XXVI-a ediții a Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia, care se acordă, în fiecare an, pe 15 ianuarie, la Botoșani.

14
/01
/17

CRONICĂ DE FILM „Jackie”, lungmetrajul cu care chilianul Pablo Larrain s-a aflat în 2016 în Competiţia Festivalului de la Veneţia, se situează la intersecţia dintre un film biografic mainstream, cu superstaruri, şi un film de autor care încearcă să împrospăteze convenţiile genului. De aici şi frumuseţea sa.

13
/01
/17

Apărut în 2007 şi relansat acum la liber pe platforma Cinepub, "Război pe calea undelor", de Alexandru Solomon, se înscrie în demersul regizorilor Noului Cinema Românesc, fie ei autori de filme de ficţiune sau de documentare, de a chestiona prezentul prin analiza trecutului, în special a comunismului, şi de a înţelege trecutul pentru o mai bună situare în prezent.

13
/01
/17

Începând din acest weekend, Nino, personajul îndrăgit din seria de concerte-lecție ale Operei Comice pentru Copii "Cu Nino în jurul Lumii", îi așteaptă pe cei mici pe Patinoarul Copiilor, deschis în curtea instituției din Calea Giulești nr. 16.

13
/01
/17

Căciuleanu pune o oglindă în faţa unor tineri şi ne arată cum vorbesc: un limbaj codificat, cu multe prescurtări, deopotrivă amuzant şi ciudat, susţinut de un acompaniament coregrafic dinamic, pe măsură.