Se lansează Barometrul de Consum Cultural 2016
https://www.ziarulmetropolis.ro/se-lanseaza-barometrul-de-consum-cultural-2016/

„Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat şi publicat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), va fi lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naţionale a României, în prezenţa unor importante personalităţi din mediul cultural şi academic, precum şi a Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu.

Un articol de Petre Ivan|25 mai 2017

Potrivit anchetei sociologice de anul trecut a Barometrului, 77% dintre respondenţi manifestă un nivel scăzut de implicare culturală; pentru 19% nivelul este mediu; 3% au un nivel de implicare ridicat şi doar 1% au un nivel de implicare culturală foarte ridicat.

În ceea ce priveşte impactul social al culturii, majoritatea respondenţilor (87%) consideră că arta îi apropie pe oamenii dintr-o comunitate şi 84% au fost de acord cu afirmaţia cǎ evenimentele artistice (ex.: concerte, spectacole de teatru, proiecţii de film) contribuie decisiv la dezvoltarea economică a zonei în care locuiesc.

Cu toate acestea, activitǎţile cu caracter cultural sunt mai puţin practicate, comparativ cu cele de divertisment şi relaxare. Cele mai întâlnite forme de consum cultural în spațiul public (cel puțin o dată pe an) au fost: vizitarea muzeelor şi expozițiilor (38%), vizionarea filmelor la cinematograf (33%), participarea la spectacole de teatru (30%) şi lectura în cadrul bibliotecilor publice (21%).

Ediția 2016 a Barometrului de Consum Cultural abordează, așadar, teme precum: nivelul infrastructurii culturale și impactul social al culturii, cele mai frecvente forme de consum cultural în spațiul public, consumul cultural în rândul seniorilor, tipologia dotărilor din spațiul domestic cu obiecte culturale, preferințe actuale și diferențe semnificative în practicile de lectură, muzică și dans.

Aceste teme reflectă nu doar dinamica valorilor din societatea românească, ci și modul în care populația se raportează la oferta culturală, iar rezultatele devin esențiale în dezvoltarea unor viitoare strategii culturale la nivel central, regional și local.

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală lansează, în fiecare an, o ediție a Barometrului de Consum Cultural – cel mai amplu studiu de acest gen la nivel național. De 12 ani, Barometrul măsoară tendințele asociate consumului cultural din România, fiind singurul studiu de acest tip din țară, construit pe modele europene similare.

Barometrul de Consum Cultural este un sondaj reprezentativ, scopul său fiind descrierea și analiza sectorului cultural din România în ceea ce privește nivelul consumului cultural. Studiul  reprezintă, în primul rând, un instrument de lucru util pentru specialiștii din sectoarele culturale și creative. Totodată, este o analiză relevantă pentru reprezentanții autorităților publice centrale și locale, dar și o lectură interesantă pentru publicul larg.

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, este singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în Sectorul Ocupațional Cultură.

Foto: Barometrul de Consum Cultural 2016 – www.culturadata.ro.

08
/08
/18

Zilele trecute, scriitorul și scenaristul Florin Lăzărescu a trecut pe la o vulcanizare, de mai multe ori - cum veți putea citi în povestirea ce urmează -, fapt ce a dat naștere unei "relatări", o povestire (cinematografică) deprimantă & plină de humor, așa cum este și țara în care continuăm să conviețuim...

05
/08
/18

Cu acțiunea plasată în Roma, în anii de după al Doilea Război Mondial, Roma cartierelor mărginașe aflate în sărăcie și lipsuri, „Băieții străzii” (editura Litera), de Pier Paolo Pasolini, spune povestea unui grup de copii, deveniți adolescenți, de la periferia societății.

01
/08
/18

Cartea „Homo Deus – scurtă istorie a viitorului”, de Yuval Noah Harari, traducere din limba engleză și note de Lucia Popovici, a fost publicată la editura Polirom în anul 2018. Am selectat pentru dumneavoastră zece fragmente care caută să ne rezume viitorul, fragmente din care afli lucruri cu adevărat uimitoare.

24
/07
/18

Mâine (miercuri), 25 iulie 2018, de la ora 17.30, la Galeria Galateca (București), Cornel Brad lansează cartea de portrete fotografice “Oameni.Putere.România.”. Prezentarea cărții va fi făcută de către domnul Andrei Ţărnea, comisarul Sezonului România-Franţa.

19
/07
/18

Institutul Național al Patrimoniului împreună cu agenția de comunicare creativă Zaga Brand au lansat campania #CronicariDigitali, prin care își propun să apropie pentru prima dată valorile și tradițiile României de generația millennials. Astfel, tinerii sunt stimulați să cunoască, să înțeleagă, să aprecieze și să promoveze patrimoniul cultural național și UNESCO din România.

18
/07
/18

Romanul „Viață de vânzare” de Yukio Mishima (traducere din japoneză și note de Andreea Sion) a fost publicat la Editura Humanitas Fiction în anul 2018. Cartea este una cult, a apărut în 1968 și face figură aparte în opera lui Mishima (care a ajuns de trei ori aproape de Premiul Nobel). Mishima, provenit dintr-o familie de samurai, și-a făcut seppuku la 45 de ani, în 1970.