„Unul dintre noi”: povestea lui Anders Breivik și a masacrului din Norvegia
https://www.ziarulmetropolis.ro/unul-dintre-noi-povestea-lui-anders-breivik-si-a-masacrului-din-norvegia/

Considerată o capodoperă, cartea jurnalistei Åsne Seierstad se impune ca o lectură esenţială pentru cine vrea să înţeleagă vremurile pe care le trăim. Descoperiţi povestea lui Anders Breivik şi a masacrului din Norvegia din urmă cu şapte ani.

Un articol de Liliana Matei|5 August 2018

În 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik a ucis șaptezeci și șapte de conaționali norvegieni într-un atac terorist care a șocat lumea. După devastatorul eveniment, au început să curgă inevitabilele întrebări. Cum s-a putut întâmpla așa ceva? De ce s-a întâmplat asta? Și cine este Anders Breivik?

O carte palpitantă, zguduitoare și esențială, Unul dintre noi (editura Art) este relatarea unui masacru și un studiu al răului. Dar este și o poveste despre comunitate versus izolare, speranță versus respingere, iubire versus fanatism – și un memorial zguduitor al celor care și-au pierdut viața.

“…povestea unui caz psihiatric, dar și o privire atentă asupra societății norvegiene, acordând o atenție egală atât victimelor lui Breivik, cât și ucigașului lor.” (Ian Buruma, The Guardian)

“Evenimentele din existența lui Anders Behring Breivik de până la fapta oribilă pe care a comis-o se pot regăsi, mai mult sau mai puțin, în viața fiecărui om; el a fost și este unul dintre noi.

Pentru a putea înțelege o cultură, trebuie să te poziționezi în afara ei; pentru a vedea un individ, trebuie să te poziționezi în afara lui. Aceasta este dualitatea ce caracterizează cartea Unul dintre noi, în special atunci când Seierstad scrie despre crimele săvârșite pe insulă, pe care le descrie precis, explicit și tehnic, fără sentimentalism, dar distanțându-se de tot ce se află dincolo de traiectoriile gloanțelor și de pozițiile corpurilor celor uciși. Rezultatul este că Utøya și 22 iulie capătă un nou sens pentru mine atunci când citesc cartea. Din nou, acea zi devine ceva concret, nu un fenomen, nu un argument într-o dezbatere politică, ci un corp fără viață aplecat deasupra unei pietre la marginea apei. Și, din nou, plâng. Pentru că acel corp are un nume, aparținea unui băiat pe care-l chema Simon. Avea doi părinți și un frate mai mic. Ei vor plânge pentru tot restul vieții.” (Karl Ove Knausgård, The New Yorker)

În această lună, intră în cinematografe și filmul „Utøya – 22 iulie”, în regia lui Erik Poppe.

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

25
/06
/19

Despre fericire, valori actuale, iubire, compasiune, egoism, educație, ambiții, viață și moarte, cu Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, recompensat în 1989 cu Premiul Nobel pentru Pace.

15
/06
/19

Elizabeth Gilbert se întoarce la ficțiune cu o poveste de dragoste aparte, pe fundalul lumii teatrului newyorkez din anii ’40. Spusă într-un ritm alert, din perspectiva unei femei mai în vârstă care privește în urmă la propria tinerețe cu un amestec de bucurie și regret, „Orașul fetelor” explorează teme ca sexualitatea și promiscuitatea feminină, dar și idiosincraziile iubirii adevărate.

12
/06
/19

Vă propunem astăzi un interviu cu un personaj care vine dintr-o zonă culturală mai puțin mediatizată: cultura noastră culinară. Cosmin Dragomir a pus pe picioare editura GastroArt și publică – nici mai mult, nici mai puțin – decât cărți despre istoria bucătăriei noastre.

Page 1 of 9312345...102030...Last »