The Search. Război şi melodramă
http://www.ziarulmetropolis.ro/the-search-razboi-si-melodrama/

CRONICĂ DE FILM Nimic nu părea să anunţe schimbarea de direcţie. După ce a regizat două parodii reuşite la filmele cu spioni şi, în special, la seria cu James Bond şi, ulterior, filmul de mega-succes „The Artist”, francezul Michel Hazanavicius se lansează în drama de război.

Un articol de Ionuţ Mareş|19 Decembrie 2014

Inclus în competiția Festivalului de Film de la Cannes din acest an, unde nu a fost primit bine de critică, „The Search”, ajuns acum și pe marile ecrane din România, se inspiră (fără a fi un remake) dintr-un film cu același titlu apărut în 1948, în regia unui bun meseriaș într-ale regiei – Fred Zinnemann.

Din această perspectivă, Hazanavicius rămâne fidel intereselor sale artistice, acelea de a-și exprima, prin pastișă, pasiunea pentru un anume cinema clasic, în special american. Un cinema de public, dar nu lipsit de calități regizorale.
Scheletul narativ este împrumutat din filmul lui Zinnemann – în siajul unui război devastator, un copil care rătăcește prin peisajul post-conflict se intersectează cu un reprezentant al autorităților occidentale, care îl ia în grijă, în timp ce cineva drag este în căutarea lui.

În filmul din 1948, triumfalist și ornat cu un stupid comentariu din off explicativ (într-o perioadă când în Europa cinematografică se impusese neorealismul dur), conflictul era cel de-Al Doilea Război Mondial, iar locul de desfășurare – Berlinul, unde SUA se ocupau inclusiv de copiii rătăciți sau rămași orfani și traumatizați.

Hazanavicius alege războiul dus de armata rusă în Cecenia la sfârșitul anilor `90. Iar personajul lui Montgomery Clift din filmul clasic – un militar inimos pe punctul de a reveni în SUA – este înlocuit cu o angajată a unui comitet pentru drepturile omului, jucată de Berenice Bejo. Cu fiecare film, actrița franco-argentiniană etalează un potențial dramatic tot mai rafinat, deși personajul tușant, dar fără umbre, de aici este sub impunătoarea Marie, un complex de nuanțe, din „Le Passe”, filmul din 2013 al iranianului Asghar Farhadi. Un rol care i-a adus anul trecut premiul de interpretare la Cannes.

Dușmanul este, inevitabil, altul. În timpul și imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial, răul absolut era întruchipat de naziști. În noul „The Search”, trupele resești (într-o perioadă când, așa cum se menționează, Putin ajunge prima dată premier și devine cunoscut) sunt prezentate ca simbol al brutalității.

Al unei animalități pe care Hazanavicius o descrie prea apăsat și îngroșat printr-un fir narativ care are în centru un tânăr recrut rus și care se adaugă poveștii principale dintre activista europeană și copilul ai cărui părinți sunt uciși, încă de la început, sub ochii săi.

Deși, așa cum aflăm la final, una o precede pe cealaltă, intersectându-se, cele două direcții evoluează și sunt prezentate alternativ, într-un montaj menit să creeze echilibru. Latura emoțională pe care o implică prezența copilului, al cărui chip expresiv compensează incapacitatea de a vorbi, se dorește a fi contrabalansată de duritatea vieții în armata rusă, descrisă ca o lume a relațiilor de subordonare bazate pe forță fizică și umilirea celuilalt. Imaginea filmului, austeră, favorizează culorile șterse, terne, estompate de un plumburiu omniprezent, în ton cu peisajele devastate (filmările au fost realizate în Georgia).

Hazanavicius pare însă mai preocupat să atragă atenția cu orice preț (introduce chiar un discurs cu rol revelator) asupra unui subiect dramatic, cu implicații umanitare și (geo)politice (soarta copiilor și a tinerilor pe timp de război, oriunde s-ar desfășura el), decât să-și calibreze limbajul cinematografic. Dialogurile, în special cele între localnici, sunt de multe ori artificiale, iar acest lucru se simte și fără să cunoști limba.

Deși nu folosește decât pe alocuri muzică, regizorul francez punctează destule mărci ale unei melodrame – chipul copilului este filmat în prim-planuri insistente pentru a stârni mila și compasiunea, iar relația sa cu noua „prietenă” care îl ia în grijă este construită pe tiparul unei apropieri treptate și previzibile.

Hazanavicius se aventurează inclusiv în coregrafierea unor scene de război, executate însă fără imaginație – câteva tancuri, schimburi de focuri și cadavre, o clădire în flăcări în spatele unor soldați.

La egală distanță de realism, naturalism sau metaforă, filmul plutește într-o zonă incertă – nu e nici blockbuster, dar nici operă de autor radicală estetic.

Distribuit de Independența Film, „The Search” a intrat în cinematografe vineri, 19 decembrie

INFO

The Search („Căutarea“, Franţa/Georgia, 2014)

Regia: Michel Hazanavicius

Cu: Bérénice Bejo, Annette Bening, Maksim Emelyanov

Rating: ●●●○○

30
/03
/17

CRONICĂ DE FILM Proiectat în deschiderea Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti (BIEFF), „Poesia sin fin” (2016), noua peliculă autobiografică a maestrului chilian Alejandro Jodorowsky, este o rememorare suprarealistă a unei tinereţi excentrice.

30
/03
/17

Salutat pentru simțul său estetic, afișul celei de-a 70-a ediții a Festivalului de la Cannes (17 — 28 mai 2017) care o reprezintă pe Claudia Cardinale dansând pe un acoperiș la Roma în 1959, a fost ironizat de presa franceză, acesta suspectând o retușare a taliei și a coapselor actriței italiene.

29
/03
/17

Peste 180 de cinematografe din Statele Unite vor difuza filmul "1984" pe 4 aprilie, în replică la politicile administrației președintelui american Donald Trump. Pelicula, o adaptare din anii '80 a cărții cu același nume de George Orwell, va fi proiectată în 165 de orașe din 43 de state din SUA, dar și în țări precum Canada, Anglia, Suedia și Croația.

25
/03
/17

CRONICĂ DE FILM Despre „Fata necunoscută”, noul film - o dramă socială și morală - al fraților belgieni Jean-Pierre și Luc Dardenne. Și despre „(M)ucenicul” (al rusului Kirill Serebrennikov), cu un tânăr care, cu Biblia în mână, se tranformă într-un fanatic religios. Două filme de Cannes, acum în cinematografe.

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.

24
/03
/17

“Nu sunt sigur dacă sunt un actor care participă la curse de maşini sau un şofer de curse care face actorie.” - Steve McQueen. Într-o zi de 24 martie (1930) se năștea unul dintre cei mai îndrăgiți actori americani. Numit „King of Cool” pentru modul nonşalant în care şi-a interpretat personajele, Steve McQueen a debutat în 1956 cu un rol în „Cineva acolo sus mă iubeşte”.

22
/03
/17

Despre cum „Sieranevada”, „Câini” și „Inimi cicatrizate” și-au împărțit cele mai multe trofee Gopo. Despre cele mai inspirate și mai puțin inspirate momente ale galei. Și despre refuzul unor regizori precum Cristian Mungiu de a fi asociați cu Premiile Gopo.

22
/03
/17

“Noi toţi vrem ca oamenii să nu ne mintă şi totuşi ne doare cumplit adevărul.” – Tora Vasilescu. Actrița care a debutat pe vremea studenției în “Cursa” lui Daneliuc (1975) împlineşte, astăzi, 66 de ani.

22
/03
/17

Cel mai râvnit trofeu la Gala Premiilor Gopo, “Cel mai bun film de lungmetraj al anului”, a fost câștigat de pelicula "Sierranevada", în regia lui Cristi Puiu. Filmul lui Puiu a primit șase premii, la fel ca și pelicula "Câini", în regia lui Bogdan Mirică.

21
/03
/17

Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat industriei cinematografice din România, va avea loc în această seară. Evenimentul va fi transmis în direct de la ora 20.00 pe TVR 2, TVR 3 și TVR HD, dar și online pe www.premiilegopo.ro și www.cinepub.ro.

Page 1 of 16812345...102030...Last »