12 aspecte pozitive ale Festivalului Enescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/12-aspecte-pozitive-ale-festivalului-enescu/

Festivalul Enescu aşază, de ceva vreme, România pe harta festivalurilor de muzică clasică din lumea largă. Citim topuri în care Festivalul Enescu se află pe locul trei după evenimente precum BBC Proms (Marea Britanie) şi Festivalul din Lucerna (Elveţia).

Un articol de Corina Dima|21 septembrie 2017

Ajuns la ediţia cu numărul XXIII, festivalul a avut un trecut tumultuos. Prima ediție a Festivalului Enescu s-a desfășurat în 1958, reper în domeniu, având pe afiş cele mai sonore nume ale muzicii internaţionale, de la momentul respectiv; apoi, pentru următoarele șase ediţii, festivalul a păstrat ştacheta calităţii şi a prezenţei internaţionale (desfăşurat o dată la 3 ani). Din anul 1973 comuniştii i-au ştirbit din faimă şi l-au transformat într-un festival cu prezenţă majoritar românească, purtând stindardul propagandei politice. După ani de izolare şi de pauze, festivalul s-a reluat după Revoluţie, în 1991, în forma sa iniţială (cu prezenţă internaţională de valoare), aşa cum se prezintă şi astăzi. Din anul 2001, Festivalul Enescu se desfăşoară, cu regularitate, o dată la doi ani.

Dar ce aduce acest festival pentru România?

  • 1. Pune România pe o hartă internaţională a culturii şi a festivalurilor de acest profil, de prin rang.
  • 2. Aproximativ 2.500 de artişti străini (membri ai orchestrelor şi diverşi reprezentaţi ai lumii muzicale precum solişti, dirijori, compozitori, muzicolologi etc.) calcă pragul ţării noastre în calitate de invitaţi. Iar muzicienii occidentali care ne vizitează revin, de multe ori, în vizite private. Mulţi vizitatori rămân plăcut surprinşi de ce găsesc într-o ţară ex-comunistă (venind cu aşteptări scăzute).
  • 3. Creşte turismul cultural, deoarece melomanii de peste graniţă vizitează Bucureştiul (agenţiile de turism propun pachete dedicate pentru această categorie de turişti străini).
  • 4. Creşte notorietatea României asociată cu un eveniment cultural de anvergură (prin menţionări în mass-media internaţională, de-a lungul timpului, precum CNN, Euronews, BBC, Mezzo, The Guardian, Gramophone).
  • 5. Cresc vânzările în mediul horeca prin intermediul turiştilor străini, fie ei artişti sau simpli turişti (hoteluri, restaurant, cafenele, baruri etc.) şi a lucrurilor conexe legate de Festivalul Enescu sau legate de Bucureşti ori de România (CD-uri cu muzică, cărţi, suveniruri etc.).
  • 6. Prosperă zona educativă şi nivelul cultural (atât prin intermediul concertelor din sălile de concerte, dar şi prin existenţa concertelor din Piaţa Festivalului susţinute de elevi şi studenţi români, dar şi de invitaţi străini; prin intermediul master-classurilor, workshopurilor ţinute de artiştii de talie internaţională sau alte manifestaţii culturale) prin conectarea la lumea internaţională, la arta interpretată la un nivel foarte înalt; expunerea la concerte de cea mai înaltă calitate artistică, de prim rang, nu poate să lase decât urme pozitive.
  • 7. Emulaţie artistică în oraşele din România unde participă diverşi solişti, dirijori, ansambluri de renume internaţional (festivalul se desfăşoară, pe lângă București, în alte șapte orașe din țară).
  • 8. Se înmulţesc evenimentele conexe creative în jurul Festivalului (ex. artişti vizuali care expun în cadrul proiectelor precum Bucureştiul creativ, în spațiile verzi din fața Ateneului Român și a Sălii Mari a Palatului sau în alte colţuri ale capitalei dâmboviţene).
  • 9. Personalitatea lui George Enescu capătă notorietate prin popularizarea muzicii sale (fiecare orchestră mare este obligată să interpreteze o lucrare de Enescu, ca să participe la festival). După interpretarea acestor lucrări în Bucureşti, partiturile (cu un nivel tehnic deloc de neglijat) sunt interpretate şi pe alte scene ale lumii: celebrul dirijor Vladimir Jurowski va deschide stagiunea London Philarmonic 2017-2018, pe 23 septembrie 2017, cu opera Oedip de Enescu (în faţa unui public cu peste 2.000 de spectatori, la Royal Festival Hall). La fel, Orchestre National de France a ales să deschidă stagiunea 2017 de la Paris cu o lucrare semnată de George Enescu, Simfonia Concertantă pentru violoncel și orchestră.
  • 10. Personalităţi remarcabile ale scenei mondiale devin ambasadori ai României peste hotare, făcând lobby ţării noastre, după ce au avut experienţe deosebite aici (exemplu: celebrul violonist de origine rusă, Maxim Vengerov, vine pentru a patra oară la Festivalul Enescu)!
  • 11. Staruri ale muzicii clasice internaționale, precum Joshua Bell, Anne-Sophie Mutter vor atrage atenţia lumii prin prezenţa lor la festival.
  • 12. Prin prezenţa unor nume de marcă ale scenelor internaţionale (atât orchestre cât şi dirijori sau solişti), Festivalului Enescu îşi consolidează notorietatea ca un eveniment de prestigiu, în rândul festivalurilor importante la nivel internaţional.

După ani de izolare şi de pauze, festivalul s-a reluat după Revoluţie, în 1991, în forma sa iniţială (cu prezenţă internaţională de valoare), aşa cum se prezintă şi astăzi. Din anul 2001, Festivalul Enescu se desfăşoară, cu regularitate, o dată la doi ani.

Foto: Cvartetul Arcadia / Festivalul Enescu

30
/03
/15

Primăria Sectorului 3 organizează, pentru al treilea an consecutiv, un eveniment dedicat omului de cultură Florian Pittiș, cel care a fost un “one man show”, un “uomo universale” al României. Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiș va avea loc pe 18 aprilie, începând cu ora 17.00, în Parcul Titan. Accesul publicului este liber.

27
/03
/15

Ziarul Metropolis, cotidian cultural editat de Teatrul Metropolis din București, împlinește doi ani de existență astăzi, de Ziua Mondială a Teatrului. Zi de zi, publicația a încercat să-și ridice standardul și să ocolească valul de tabloidizare care a afectat chiar și cele mai prestigioase site-uri quality din România.

23
/03
/15

Vineri, 27 martie (19.00), pe scena Sălii Radio va avea loc un eveniment special de talie internaţională! Un public potenţial de milioane de ascultători se va alătura - pe calea undelor şi online - celor aproximativ o mie de spectatori prezenţi în sala de concerte bucureşteană pentru a-i aplauda pe trei tineri muzicieni laureaţi ai unor prestigioase competiţii, organizate sub egida Uniunii Europene a Concursurilor Muzicale de Tineret.

20
/03
/15

Astăzi, 20 martie, s-au lansat noile abonamente pentru ultimele trei luni de stagiune (aprilie-iunie) la Sala Radio. Trei luni în care iubitorii muzicii se pot întâlni cu Alexandru Tomescu, Mircea Albulescu, cu Luiza Zan şi Teodora Enache, cu Grigore Leşe şi Artur Șahnazarian sau cu Richard Galliano şi Sarah Nemţanu.

20
/03
/15

La finalul lunii martie, Orchestra de Cameră Radio adresează publicului său o invitaţie la o seară muzicală într-o formulă inedită: două concerte ce aparţin barocului muzical, unul semnat de Vivaldi - celebrul creator al Anotimpurilor - şi cel de-al doilea aparţinând lui Händel, vor fi interpretate în versiunea pentru nai!

18
/03
/15

Bono a cântat pentru prima dată în public după accidentul de bicicletă suferit în noiembrie 2014, alături de colegii săi din trupa U2, luni, la înmormântarea DJ-ului irlandez Tony Fenton.

17
/03
/15

Ce poate fi mai potrivit pentru o seară de martie decât partitura compozitorului rus Igor Stravinski - Sacre du printemps (Ritualul primăverii)? Vineri, 20 martie (19.00), la Sala Radio, veţi avea bucuria întâlnirii cu această lucrare inedită interpretată de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.

14
/03
/15

Ce au în comun samba, Massive Attack, Radiohead şi pianul clasic? Răspunsul îl dă Brad Mehldau, unul dintre cei mai talentați pianişti ai lumii, care vine în România pe 26 noiembrie, în cadrul unui concert marca Jazz Night Out.

13
/03
/15

Urmăresc cu același interes ca întotdeauna actualitatea discografică internațională ce rezervă în ultima perioadă surprize dintre cele mai frumoase, așa cum sunt aparițiile a două albume pe care, personal, le-am apreciat foarte mult: “Cinci contratenori” care va fi lansat în 16 martie și “Journey East” lansat în 16 februarie, semnat de violonistul Nemanja Radulovic. Sunt două discuri legate, într-un fel de România. Neașteptat, nu?