2.200 de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri
https://www.ziarulmetropolis.ro/2-200-de-proiecte-dedicate-centenarului-marii-uniri/

Secretarul de stat în Ministerul Culturii, şef al Departamentului Identitate Naţională, Paul Claudiu Cotîrleţ, a declarat luni, la Târgu-Jiu, că la nivel naţional au fost acceptate 2.200 de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, pentru care Guvernul a alocat suma de 150 de milioane de lei.

Un articol de |16 ianuarie 2018

Paul Claudiu Cotîrleţ a afirmat că, din cele 56 de proiecte depuse de instituţiile din judeţul Gorj la Ministerul Culturii, au fost declarate eligibile 47, printre acestea numărându-se cele ale Primăriei Târgu-Jiu, Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Consiliului Judeţean, Muzeului Judeţean, Bibliotecii Judeţene, precum şi cele ale mai multor primării din judeţ.

În total sunt 2.200 de proiecte acceptate, 47 sunt în judeţul Gorj, sunt conferinţe, expoziţii, reabilitări, reconsolidări, construcţii de monumente noi. Ne bucurăm de sprijinul Guvernului, suma este de 150 de milioane de lei la nivel naţional, nu vă pot spune încă suma pe judeţul Gorj, dar va fi considerabilă. – Paul Claudiu Cotîrleţ

Totodată, el a menţionat că Programul „Acces Centenar” va debuta în luna februarie, iar suma alocată va creşte faţă de anul trecut.

Programul Acces Centenar va debuta în luna februarie, este dedicat ONG-urilor şi asociaţiilor, noi săptămâna următoare clarificăm paşii ce trebuie a fi urmaţi, în genere vor fi cei de anul trecut, de la prima ediţie, doar suma cred că va fi modificată, va fi una mult mai mare. Vă pot spune suma – 50.000 de lei era maximul data trecută, acum sperăm cel puţin la 100.000 de lei. – Paul Claudiu Cotîrleţ

Centenarul Marii Uniri, Foto: Samoila Marza

Prezent luni la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu, unde a avut loc Ziua Culturii Naţionale, în cadrul căreia s-a desfăşurat deschiderea oficială a Programului cultural „2018 – Centenarul Marii Uniri”, secretarul de stat a afirmat că „oraşul Târgu-Jiu a fost şi rămâne în istorie şi în conştiinţa publică prin cel puţin două mari repere de înaltă ţinută”.

„Se cuvine să amintim astăzi, în anul Centenarului, despre luptele eroice din zona Defileului Jiului, purtate pe frontul de sud din Munţii Carpaţi în octombrie 1916, când trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, au desfăşurat bătălia pentru apărarea celei mai favorabile artere de legătură cu Transilvania, reuşind întârzierea coloanelor inamice. (…) Ansamblul Sculptural de la Târgu-Jiu, omagiul adus eroilor marelui război de către sculptorul român Constantin Brâncuşi, cel care a aşezat România în patrimoniul cultural universal, este cea de-a doua mare contribuţie pe care oraşul Târgu-Jiu o oferă întregii ţări şi pretutindeni”, a mai spus Paul Claudiu Cotîrleţ în discursul său cu prilejul deschiderii Programului cultural „2018 – Centenarul Marii Uniri”.

Foto: Centenarul Marii Uniri – Samoila Marza

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.