20 de ani de la moartea lui Marcello Mastroianni
https://www.ziarulmetropolis.ro/20-de-ani-de-la-moartea-lui-marcello-mastroianni/

“Când eram tânăr, viaţa mi se părea fără sfârşit…” – Marcello Mastroianni. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la moartea celui considerat latin loverul şi figura simbol a cinemaului italian.

Un articol de Petre Ivan|19 decembrie 2016

În timpul războiului, a fost trimis de germani într-un lagăr de muncă, dar a reușit să evadeze și a trăit la Veneția, până în 1945. A ajuns apoi la Roma, unde i s-a oferit un loc de muncă în biroul unei societăți britanice de cinema.

Este descoperit de regizorul Luchino Visconti, care îl face să urce pe scenă în ”Un tramvai numit dorință” și ”Moartea unui comis voiajor”. Debutează în cinematografie în 1948 în ”Mizerabilii”, în regia lui Riccardo Freda.

Momentul hotărâtor în cariera sa a fost întâlnirea cu Federico Fellini și ”La dolce vita”, filmul care i-a adus premiul Palme d’Or la Festivalul de la Cannes, în 1960.

După acest film, cuplul Fellini-Mastroianni a devenit celebru și a rămas inseparabil. În cursul carierei sale, va juca în peste 150 de filme; va interpreta cu un talent rar întâlnit, mai întâi personaje pitorești din Italia postbelică, perioadă așa-zisă a ”neorealismului roz”, în care figura centrală este cea a seducătorului.

Spre sfârșitul vieții, va deveni un anti-erou, filmul lui Robert Altman ”Pret-a-porter” fiind un exemplu în acest sens.

Abstinenţii sunt cei care nu află niciodată ce-au pierdut. – Marcello Mastroianni

A turnat cu regizori italieni celebri ca Visconti (”Străinul”), Mario Bolognini (”Frumosul Antonio”), Michelangelo Antonioni (”Noaptea”), Vittorio de Sica (”Căsătorie în stil italian”), Dino Risi (”Soția preotului”), Carlo Lizzani (”Cronica unor bieți îndrăgostiți”).

A jucat alături de actori la fel de celebri — Brigitte Bardot, Sophia Loren, Jack Lemmon, Yves Montand, Shirley MacLaine. ”Divorț în stil italian”, ”Casanova”, ”La dolce vita” sunt numai câteva din filmele sale rămase în istoria cinematografiei.

La Festivalul de film de la Cannes a primit de două ori Premiul de interpretare masculină (1970, pentru ”Drama geloziei” și 1984, pentru ”Ochi negri”).

După succesul său cu ”Divorț în stil italian”, Mastroianni a efectuat un turneu în SUA. Pe ecran, a format un cuplu de neuitat cu Sophia Loren, partenera sa în zece filme.

Primul lor succes a fost ”Căsătorie în stil italian” (1964), urmat de ”Floarea soarelui” (1969), ”Soția preotului” (1970) și ”O zi specială” (1977). Ultimul film în care s-au întâlnit a fost ”Pret-a-porter” (1994), în regia lui Robert Altman.

Mastroianni a fost nominalizat pentru Oscar pentru rolul său din ”O zi specială”, în care a interpretat un homosexual ce încerca să supraviețuiască în Italia fascistă, răsturnând imaginea sa de ”amant latin”.

S-a stins din viață la 19 decembrie 1996, la vârsta de 72 de ani, în urma unui cancer pancreatic.

Foto: Marcello Mastroianni – facebook

25
/11
/13

TVR 2, TVR HD şi TVRplus.ro difuzează astăzi, de la ora 20.10, filmul „Efectul Genovese“, regizat de Jon Gostin, în seria de premiere produse recent de televiziunea publică, prin intermediul Casei de Producţie TVR.

23
/11
/13

Astăzi, TVR 2 dedică ciclul „Duminica filmului românesc” actorului Ion Caramitru. Cinefilii români vor putea urmări două dintre filmele sale reprezentative: ,,Ştefan Luchian’’ (de la ora 14.10) şi ,,Între oglinzi paralele’’ (de la ora 20.10).

21
/11
/13

Lungmetrajul Poziţia copilului, regizat de Călin Peter Netzer, propunerea României la premiile Oscar din 2014, are ,,un scenariu strălucit", iar actriţa Luminiţa Gheorghiu realizează ,,o interpretare de legendă", scrie publicaţia Indie Wire.

19
/11
/13

Cel mai nou proiect al regizorului Radu Jude, „Inimi cicatrizate“, a fost selectat în cadrul ,,Coproduction Village” la ,,Festival De Cinema Europeen des Arcs”. Evenimentul va avea loc luna viitoare, în perioada 14-17 Decembrie 2013, în Alpii francezi.

19
/11
/13

CRONICĂ DE CARTE „Dicţionar subiectiv al realizatorilor filmului românesc“ (Editura Polirom, 2013), cea mai nouă carte a criticului de film Tudor Caranfil, conţine numeroase verdicte critice ratate, în special la cineaşti de valoare.