20 de ani fără Gina Patrichi
https://www.ziarulmetropolis.ro/20-de-ani-fara-gina-patrichi/

Astăzi se împlinesc 20 de ani de când una dintre cele mai distinse şi talentate doamne ale teatrului şi filmului românesc nu se mai află printre noi. Gina Patrichi s-a stins din viaţă într-o zi de 18 martie, în urma unei boli necruţătoare, la o lună după ce primise Premiul UNITER pentru Excelenţa în teatru din mâna lui Richard Eyre, directorul London National Theatre, de atunci.

Un articol de Petre Ivan|18 martie 2014

Astăzi se împlinesc 20 de ani de când una dintre cele mai distinse şi talentate doamne ale teatrului şi filmului românesc nu se mai află printre noi. Gina Patrichi s-a stins din viaţă într-o zi de 18 martie, în urma unei boli necruţătoare, la o lună după ce primise Premiul UNITER pentru Excelenţa în teatru din mâna lui Richard Eyre, directorul London National Theatre, de atunci.

Gina Patrichi s-a născut la 8 martie 1936, în București. A urmat cursurile Institutului de Teatru ”I.L. Caragiale” din București, la clasa Aurei Buzescu, timp de trei ani, începând din 1952, fiind admisă cu toate că nu își încheiase încă studiile liceale.

A fost angajată la nou înființatul teatru din Galați, unde a debutat în spectacolul ”Nota zero la purtare” de Octavian Sava și Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu, în 21 octombrie 1956.

A jucat pe această scenă până în 1964, când a fost invitată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din București, condus de regizorul, actorul și scenograful Liviu Ciulei.

Aici și-a făcut debutul în 29 ianuarie 1964, în piesa ”Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian. Marile roluri le-a creat în principal pe scena Teatrului Bulandra, pe care a slujit-o până aproape de sfârșit — ultima stagiune: 1992-1993; ultima premieră: ”Teatrul comic” de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete (22 noiembrie 1992).

Dintre piesele în care a interpretat roluri de neuitat pe scena Teatrului Bulandra amintim: ”D-ale Carnavalului” (1966), ”Iulius Cezar” (1968), ”Acești nebuni fățarnici” (1970), ”Elisabeta I” (1974), ”Azilul de noapte” (1975), ”Hedda Gabler” (1975), ”Interviu” (1976), ”Amintiri”  (1982), ”Romeo și Julieta la sfârșit de noiembrie” (1984).

Gina Patrichi

Tragediană prin vocaţie datorită forței de interpretare, vocii ei speciale și inteligenței, Gina Patrichi a interpretat cu aceeași pasiune şi roluri pentru teatru radiofonic, participând, de asemenea, la spectacole de muzică și poezie.

În film a debutat remarcabil, alături de Victor Rebengiuc, cu rolul Rozei Ianoși din filmul ”Pădurea spânzuraților”, al lui Liviu Ciulei (1964).

Din filmografia sa amintim: ”Procesul alb” (1965), ”Neînfricații” — serial TV (1970), ”Felix și Otilia” (1971), ”Bariera” (1972), ”Dincolo de nisipuri” (1973), ”Trecătoarele iubiri” (1973), ”Nemuritorii” (1974), serialul TV ”Lumini și umbre” (1979-1982), ”Probă de microfon” (1980), ”Liniștea din adâncuri” (1981), ”Moromeții” (1986) sau ”Figuranții” (1987).

După 1990, când Teatrul Bulandra a putut face turnee în străinătate, spectacolul ”Hamlet”, montat de Alexandru Tocilescu, a rămas fără regina Gertrude. Gina Patrichi a înlocuit-o pe Ileana Predescu și a jucat la Royal National Theatre (Londra), apoi la Dublin și Paris. Acest rol, interpretat impecabil, a fost printre ultimele ale actriței.

Citiţi şi Actriţa de la pagina 1. Gina Patrichi: „Nouă, femeilor, ne rămâne primăvara“

”Replica preferată? Jocul de-a vacanța: ‘Poate că nici eu n-am fost altceva decât o fată dintr-o carte, din cartea pe care o citești… Poate că într-adevăr totul n-a fost decât o părere, o glumă, un joc.”- Gina Patrichi

Foto cu Gina Patrichi – cinemagia, wikipedia

27
/03
/17

Într-o zi de 27 martie era înfiinţat, la Moscova, ’’Balşoi Teatr’’, Societatea Academică Română devenea, prin decret regal, "Academia Română", se năștea regizorul american Quentin Tarantino și se stingea din viață George Pruteanu, cunoscut pentru emisiunea TV “Doar o vorbă să-ţi mai spun” şi pentru ”Legea Pruteanu” (folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice).

26
/03
/17

„S-a furat mireasa!”, după textul și în regia lui Radu Popescu, e o comedie despre o tânără corporatistă ruptă între logodna călduță cu Mihai, șeful ei, și iubirea cu aer de libertate a lui Andrei, fost iubit și alpinist.

26
/03
/17

Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Institutul Francez, vă invită marți, 28 martie 2017, orele 18.30, la conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei.

25
/03
/17

CRONICĂ DE FILM Despre „Fata necunoscută”, noul film - o dramă socială și morală - al fraților belgieni Jean-Pierre și Luc Dardenne. Și despre „(M)ucenicul” (al rusului Kirill Serebrennikov), cu un tânăr care, cu Biblia în mână, se tranformă într-un fanatic religios. Două filme de Cannes, acum în cinematografe.

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.

24
/03
/17

“Nu sunt sigur dacă sunt un actor care participă la curse de maşini sau un şofer de curse care face actorie.” - Steve McQueen. Într-o zi de 24 martie (1930) se năștea unul dintre cei mai îndrăgiți actori americani. Numit „King of Cool” pentru modul nonşalant în care şi-a interpretat personajele, Steve McQueen a debutat în 1956 cu un rol în „Cineva acolo sus mă iubeşte”.

24
/03
/17

Într-o zi de 24 martie înceta din viaţă scriitorul francez Jules Verne, creatorul romanului de anticipaţie modern și se nășteau Harry Houdini (Erich Weiss),celebrul iluzionist american și Steve McQueen, actorul american supranumit "King of Cool".

23
/03
/17

În Gaziantep, legenda spune că în noaptea de 22 martie Sultana Nevruz, transformată în pasăre traversează văzduhul, anunțând sosirea Primăverii. Brățările de la mâini și picoare umplu cerul cu sunete mirifice iar voalurile ei împodobesc pământul în mii de culori. Pe 27 martie (ora 19:00), la Opera Naţională din Bucureşti vor fi prezentate tradiţiile lumii turce, în spectacolul de sunete şi culori susţinut de Orchestra Naţională de Instrumente Folclorice Turksoy.