Joi, 3 decembrie 2020, în cadrul Conferinţei Naţionale a Managerilor Culturali (CNMC), Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a anunţat rezultatele parţiale ale celui mai recent studiu „Tendinţe ale consumului cultural în pandemie”, sondaj de opinie care reflectă intenţia respondenţilor de a desfăşura activităţi culturale în spaţiul public şi non-public pe parcursul anului 2020.
Un articol de Petre Ivan|6 decembrie 2020
Rezultatele sondajului pot fi consultate aici. Datele oferite sunt prezentate în comparație cu rezultatele „Barometrului de Consum Cultural” – ediția 2019. Barometrul este disponibil în format digital pe site-ul INCFC, accesând acest link, precum și pe platforma Culturadata Interactiv.
Privite complementar, cele două studii reflectă în ce măsură a afectat pandemia interesul românilor de a participa la activități culturale în spațiul public, reflectând totodată diferențele înregistrate în privința consumului cultural non-public în anul 2020, comparativ cu anul 2019, anterior declanșării pandemiei.
În ceea ce privește consumul de teatru, dacă în 2019 27% dintre respondenți declarau că au mers la teatru, în 2020 doar 22% dintre respondenți intenționau să meargă la teatru în spațiu închis și 43% intenționau să participe la spectacole de acest tip în aer liber (indiferent de situație sau dacă situația generată de pandemie ar rămâne la fel sau s-ar îmbunătăți). Referitor la consumul de cinema în spațiul public, în 2019, 34% dintre respondenți declarau că au mers la cinematograf, iar în anul 2020 doar 22% dintre respondenți intenționau să meargă la cinematograf în spațiu închis și 40% intenționau să participe la proiecții în aer liber (indiferent de situație sau dacă situația generată de pandemie ar rămâne la fel sau s-ar îmbunătăți).
De asemenea, studiul „Tendințe ale consumului cultural în pandemie” s-a concentrat pe identificarea practicilor de consum cultural non-public în perioada de izolare și abordează problematica decalajelor digitale. Astfel, se poate observa o creștere a procentului celor care au declarat că în 2020 au citit mai multe cărți și au ascultat mai multă muzică. Dacă în anul 2019 22% dintre respondenți au declarat că au citit cărți, în anul 2020 35% dintre respondenți au menționat acest lucru. În anul 2020, 88% dintre respondenți au ascultat muzică (pe diferite dispozitive) comparativ cu 74% în 2019.
O atenție deosebită a fost acordată consumului de programe radio-tv și diferențelor înregistrate în comparație cu perioada anterioară declanșării pandemiei. Respondenții au menționat că în anul 2020 au vizionat mai multe filme artistice și seriale TV (79%) comparativ cu 2019 (76%), mai multe filme de animație (40% față de 31% în 2019), emisiuni de divertisment (76% față de 69% în 2019) și emisiuni pentru copii (38% față de 25% în 2019).
Rezultatele studiilor au fost discutate în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali, disponibilă online aici. În cadrul dezbaterii „Viitorul consumului cultural”, Adrian Majuru, Director General al Muzeului Municipiului București, a vorbit despre dorința publicului de a găsi un echilibru într-un refugiu cultural: „Sunt foarte interesat de maniera în care vom putea găsi instrumente cât se poate de apropiate de așteptările celor care caută un răspuns legat de viața lor – fie că este vorba despre profesia lor, ceva ce vor să schimbe în comportamentul lor, poate caută chiar vocabular nou, caută o soluție de salvare care, adesea, se strecoară într-un mesaj cultural.” Aura Corbeanu, Director Executiv Festivalul Național de Teatru (FNT), și-a exprimat speranța pentru un mediu cultural în care să învățăm unii de la ceilalți: „Sunt convinsă că începând cu 2021 vom descoperi în teatrul românesc forme – și aici nu mă refer numai la estetică, ci la modul de abordare și relaționare cu publicul – forme speciale care se adresează secolului în care trăim.” Sesiunea „Practici manageriale din domeniul culturii în pandemie” a reunit câțiva dintre managerii instituțiilor de cultură într-un dialog despre măsurile și activitățile alternative implementate de la începutul crizei sanitare de instituțiile publice de cultură. În cadrul evenimentului, Călin Dan, Directorul General al Muzeului Național de Artă Contemporană din București, a declarat: „Nu mai există artă digitală pentru că totul e digital în jur. Totul este digital în viața noastră zilnică, toate funcțiile și facilitățile vin pe acest canal. Acolo nu poți să faci artă. Și, dincolo de acest lucru, nu poți folosi acest canal în mod inflațional.” Gianina Cărbunariu, Director General al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, a accentuat o altă perspectivă din care poate fi văzută activitatea culturală în pandemie: „La un moment dat ne-am dat seama că n-ar fi rău să ne gândim la un alt concept: think outside the building și că acesta e momentul în care chiar putem experimenta, chiar putem ieși să jucăm în alte spații. Cred că e un moment bun să intrăm în dialog cu arhitectura spațiului public, chiar cu un alt tip de artist care creează pentru astfel de spații.”
„Tendințe ale consumului cultural în pandemie” constituie un sondaj de opinie care urmărește să releve consumul cultural în contextul pandemiei COVID-19 și prezintă intenția respondenților de petrecere a timpului liber, în spațiul public, în perioada iulie – decembrie 2020, precum și comparații cu nivelul de consum înregistrat în anul 2019. Eșantionul este reprezentativ la nivel național pentru populația de peste 18 ani. Volumul aproximativ este de 1000 de persoane, cu o eroare maximă de+/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, iar structura eșantionului a inclus: genul, vârsta, nivelul de educație, mărimea localității (orașe de peste 200 mii locuitori, orașe între 100 și 200 mii locuitori, orașe între 30 și 100 mii locuitori, orașe sub 30 mii locuitori, comune) și sub-regiunile de dezvoltare.
„Barometrul de Consum Cultural 2019. Experiența și practicile culturale de timp liber” se bazează pe un sondaj de opinie realizat în perioada 08.07.2019 – 29.08.2019 pe un eșantion național de 1236 de persoane cu vârste de peste 18 ani. Marja teoretică de eroare la nivelul eșantionului a fost de +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.
