A murit cantareata de opera Galina Visnevskaia
https://www.ziarulmetropolis.ro/a-murit-cantareata-de-opera-galina-visnevskaia/

Cântăreaţă de operă, de renume mondial, Galina Vişnevskaia, a murit marţi, la domiciliul său din capitala rusă, la vârsta de 86 de ani, a anunţat Centrul de operă din Moscova, înfiinţat de ea, transmit AP şi Eho Moskvî. În epoca sovietică, celebra soprană, împreună cu soţul său, marele violoncelist Mstislav Rostropovici, au sfidat regimul de […]

Un articol de Andrada Văsii|12 decembrie 2012

Cântăreaţă de operă, de renume mondial, Galina Vişnevskaia, a murit marţi, la domiciliul său din capitala rusă, la vârsta de 86 de ani, a anunţat Centrul de operă din Moscova, înfiinţat de ea, transmit AP şi Eho Moskvî.

În epoca sovietică, celebra soprană, împreună cu soţul său, marele violoncelist Mstislav Rostropovici, au sfidat regimul de atunci şi l-au adăpostit la vila lor pe scriitorul disident Aleksandr Soljeniţîn, fapt pentru care au fost privaţi de cetăţenia sovietică, fiind nevoiţi să plece în exil. Însă şi înainte de acest caz, Vişnevskaia şi Rostropovici, care erau căsătoriţi din 1955, făceau uz de celebritatea lor pentru a le veni în ajutor prietenilor aflaţi în dizgraţia autorităţilor.

‘Ei l-au găzduit pe Soljeniţîn în momentul în care el nu avea unde trăi, chiar dacă ştiau că autorităţile nu îi vor mângâia pe umăr pentru aceasta’, a spus Ludmila Alekseeva, fostă disidentă din perioada sovietică, în prezent şefa prestigiosului Grup Helsinki pentru drepturile din Moscova.

După ce Soljeniţîn a fost expulzat din ţară, Vişnevskaia şi Rostropovici au părăsit Uniunea Sovietică, cu cele două fiice ale lor, în 1974. Ei au trăit la Paris şi, apoi, la Washington, şi au fost deposedaţi de cetăţenia sovietică în 1978.

S-au întors în Rusia după prăbuşirea URSS şi s-au implicat în activităţi publice şi de caritate. Rostropovici, care a fost al treilea soţ al Galinei Vişnevskaia, a murit în 2007.

Fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov, cel care i-a redat cetăţenia cuplului Vişnevskaia-Rostropovici în anul 1990, a elogiat disponibilitatea lor de a-i ajuta pe alţii. ‘Ei au fost nişte oameni care nu numai că au excelat în artă, dar şi i-au ajutat pe cei care au avut nevoie’, a spus ex-liderul sovietic.

Vişnevskaia s-a născut în 1926 la Leningrad, azi Sankt-Petersburg. Părinţii săi s-au separat pe când avea cinci ani, fiind crescută de bunica ei. În timpul asediului Leningradului, a rămas în oraşul terorizat de foamete şi bombardamente şi a servit ca voluntar, ajutând la apărarea oraşului de raidurile Luftwaffe.

În anul 1952 intră la Teatrul Bolşoi din Moscova, iar un an mai târziu îşi va face debutul cu rolul Tatianei din ‘Evgheni Oneghin’. Pe scena acestui teatru va cânta timp de douăzeci de ani, interpretând zeci de roluri de soprană în opere ale clasicilor ruşi şi europeni. Regretatul Boris Pokrovski, fost director al Bolşoi, spunea despre Vişnevskaia că are ‘abilităţi extraordinare muzicale şi vocale, farmec teatral, un temperament aprins, naturaleţe pe scenă şi o sinceritate dezarmantă’.

Dmitri Şostakovici, prieten apropiat şi vecin, a scris pentru ea două cicluri de cântece şi o orchestraţie la ‘Cântece şi dansuri ale morţii’ de Musorgski. Benjamin Britten a vrut ca soprana să facă parte din prima versiune a ‘War Requiem’ în 1962, dar autorităţile au împiedicat-o să părăsească Uniunea Sovietică. Vişnevskaia şi-a făcut debutul la Metropolitan Opera în 1961 cu Aida şi a cântat prima Liu din Turandot pe scena La Scala în 1964. În 1966, ea a fost recompensată cu titlul de Artist al Poporului din URSS.

O altă divă a operei ruse, Elena Obrazţova, vorbeşte despre Vişnevskaia ca despre o perfecţionistă.’Tot ce a făcut, a făcut bine’, a afirmat artista, într-o declaraţie pentru RIA Novosti. ‘Ea a fost foarte exigentă cu ea însăşi, nu doar cu ceilalţi’, a adăugat Obrazţova.

Vişnevskaia, care a supravieţuit celor două fiice ale sale, va fi înmormântată vineri la Cimitirul Novodevici din Moscova, alături de soţul ei.

Preşedintele Vladimir Putin a trimis condoleanţe, elogiind cântăreaţa pentru ‘talentul său remarcabil, voinţa puternică, nobleţea şi demnitatea sa’. Şi reprezentantul lui Putin pentru relaţiile internaţionale în domeniul culturii, Mihail Svîdkoi, a deplâns moartea ei ca pe o ‘mare pierdere nu numai pentru Rusia, ci şi pentru cultura lumii’.

Sursa: Agerpres

10
/11
/16

Spectaculosul show „Disney Magical Music from the Movies” a ajuns în premieră în România! Primele reprezentații au avut loc pe 7 noiembrie, la Sala Sporturilor “Constantin Jude” din Timișoara şi pe 8 noiembrie la Sala Polivalentă Cluj-Napoca. Turneul va continua pe 12 noiembrie, la Sala Palatului Bucureşti, pe 15 noiembrie la Sala Sporturilor “D.P.Colibași” şi pe 23 noiembrie la Sala Polivalentă Craiova.

10
/11
/16

Cunoscuta pianistă și interpretă de jazz adaugă la impresionanta discografie un nou album „Sama Rou” – Cântecele sufletului meu’’, în care explorează rădăcinile sale africane și tradițiile din Sudul SUA, iar turneul de promovare include și România.

10
/11
/16

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră în Competiția de la Cannes și programat recent în cadrul Festivalului Filmului Francez de la București, „Ma Loute”, noua bizarerie a lui Bruno Dumont, este probabil cel mai excentric film din mainstream-ul festivalier al acestui an.

10
/11
/16

Lungmetrajul „Inimi cicatrizate”, câștigător al Premiului Special al Juriului, dar și Don Quijote Prize, oferit de International Federation of Film Societies în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Locarno, a fost inclus în competiția oficială a celui mai important eveniment cinematografic din America Latină – Festival Internacional de Cine de Mar del Plata (Argentina). Ajuns la cea de-a 31-a ediție, evenimentul se va desfășura între 18 și 27 noiembrie.

09
/11
/16

Decupaje dintr-o carte de acum, în care scriitori din generații diferite își descriu, cu precizie și umor, întâlnirile cu poliția sau miliția de altădată. „Scriitori la poliție”, volum coordonat de Robert Șerban și apărut de curând la editura Polirom, este o colecție de amintiri ușor de citit și greu de uitat.

08
/11
/16

În cadrul Conferințelor Teatrului Național, în mod excepțional, va avea loc duminică, 20 noiembrie, ora 11.00, la Sala Pictură, o întâlnire cu scriitoarea Ana Blandiana.

08
/11
/16

Cea de-a XII-a ediţie a Festivalului internațional al teatrului contemporan de animație – ImPuls se va desfăşura în Bucureşti, între 19 şi 28 noiembrie, pe cele două scene ale Teatrului Țăndărică.

08
/11
/16

Teatrul Evreiesc de Stat anunță premiera spectacolului eveniment „București 41 – Tur Retur”, în regia lui Alexandru Berceanu, un spectacol care-și conduce publicul prin istoria Bucureștiului anului 1941.

08
/11
/16

Povestea lor în film se desfășoară pe la începuturile cinematografiei mondiale, în epoca filmului mut, când David Griffith a creat modul de a istorisi o poveste pe peliculă, iar Lillian Gish, datorită regizorului, a devenit o stea de cinema.

08
/11
/16

Vineri, 11 noiembrie 2016 va avea loc lansarea unui nou eveniment cultural în spațiul bucureștean. Ferentari Jazz Fest este un proiect ambițios ce și-a propus, încă de la prima sa ediție, să asigure diversificarea și creșterea atractivității și accesibilității ofertei culturale.

08
/11
/16

Ce înseamnă a fi minor în România? Este nevoie de o școală pentru părinți? Cât de mare este orgoliul național, mai ales atunci când vine la pachet cu o lejeritate în a-i judeca pe străini? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările cu care tânărul regizor și dramaturg Bogdan Georgescu și un grup de actori masteranzi din Sibiu provoacă publicul din șapte orașe ale țării la un dialog deschis în sala de teatru, în cadrul unui turneu susținut de BRD – Groupe Société Générale, în perioada 11-28 noiembrie.

08
/11
/16

Ajuns la cea de-a XI-a ediție, Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo ajunge, pentru a treia oară în istoria sa, în Timișoara. Pe 9 și 10 noiembrie vor avea loc trei concerte SoNoRo la Biserica Millenium, la Cărturești Mercy și Palatul Baroc - Muzeul de Artă. Accesul publicului la concerte este liber.