-->

Actorul George Alexandru a murit la vârsta de 58 de ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/actorul-george-alexandru-a-murit-la-varsta-de-58-de-ani/

George Alexandru s-a stins din viaţă vineri, 1 ianuarie, la ora 23.30 la Spitalul Fundeni, la vârsta de 58 de ani, din cauza unor complicaţii severe ale unei infecţii abdominale grave, nu în timpul unei operaţii, a precizat Institutul Clinic Fundeni într-un comunicat. Trupul actorului va fi depus luni, la ora 11.00, la Teatrul Nottara. El va fi înmormântat tot luni, la cimitirul Ghencea.

Un articol de Petre Ivan|2 ianuarie 2016

„Actorul George Alexandru a fost unul dintre cei mai apropiați ai Teatrului Nottara și unul dintre cei mai devotați, cu 30 de ani de activitate neîntreruptă pe această scenă. Cu o săptămână înainte de a suspenda pe termen nedefinit spectacolele, a jucat în «Viața e suferință. Comedie de bulevard», ultima premieră în care a apărut, un spectacol care nu a avut parte decât de trei – patru reprezentații. Din fericire, ea a fost văzută și de critici și de presă și de spectatori chiar în închiderea festinului nostru pe bulevard din octombrie. George Alexandru a trăit tristețea faptului că teatrul și-a suspendat activitatea pe o perioadă nedefinită și se pare că și asta i-a scurtat viața. Poate că e bine să înțelegem din asta și din celelalte lucruri că actorii au propria lor viață și propria lor sensibilitate peste care nu putem trece și peste care se pare că nici ei nu pot trece oricât s-ar strădui și oricâte personaje diabolice sau frumoase sau pozitive ar interpreta“, a declarat pentru Agerpres Marilena Țepuș, directoarea Teatrului Nottara.

Putem să-l aplaudăm pentru ultima oară luni, 4 ianuarie 2016. Va fi depus, începând cu ora 11.00, în foaierul principal al Teatrului Nottara, de unde poate fi însoțit, la ora 14.00, spre Capela Cimitirului Ghencea 3 Militari. La ora 14.30 va avea loc slujba de înmormântare, iar la ora 15.00, va fi înmormântat.

Actorul George Alexandru s-a născut la 21 noiembrie 1957, în București.

La Teatrul Nottara, a urcat pe scenă în 1985, când era încă student. A apărut în spectacolele semnate de Ion Cojar și Alexandru Dabija (Olelie; Vânătorii, de Fănuş Neagu, respectiv Scapino, de J.B.P. Molière), scrie Dan Marius Zarafescu pe site-ul teatrului.

Născut în București, el a fost absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, specializarea actorie. În primul an, i-a avut profesori pe Amza Pellea şi Dan Micu. În următorii ani de studenţie a lucrat sub îndrumarea lui Gelu Colceag şi Ion Cojar.

Totuşi, debutul pe o scenă profesionistă bucureșteană s-a petrecut în 1982, la Teatrul Foarte Mic, în montarea lui Cristian Hadji-Culea, Nu pot să dorm, de Ion Brad.

La Studioul Casandra al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, a apărut în numeroase producții, printre care: Mioriţa, de Valeriu Anania, regia: Mihai Mălaimare (1986); Opera de trei parale, de Bertolt Brecht, regia: Ion Cojar (1986); D’ale Carnavalului, de I.L. Caragiale, regia: Dana Dima (1986); Peer Gynt, de Henrik Ibsen, regia: Ştefan Iordănescu (1985); Rosenkrantz şi Guildenstern, de Tom Stoppard, regia: Radu Băieşu (1985).

Timp de doi ani a fost în trupa Teatrului de Stat V.I. Popa din Bârlad, unde a lucrat la două spectacole semnate de Cristian Nacu (1987): Intrigă şi iubire, de Friedrich Schiller și Rămâne pe joi, de Eugenia Busuioceanu, precum și Fluturi de noapte, de Dinu Grigorescu, regia: Bogdan Ulmu (1986).

La Teatrul Nottara a fost prezent pe afiș, practic neîntrerupt, din anul 1987. Încă de la începutul carierei artistice, jocul său era caracterizat de o sinceritate care se manifesta ca o formă de… frenezie creatoare, pe care a practicat-o până la final, cu o credință statornică. După ani și ani, George Alexandru a rămas același actor gânditor, scormonitor, actorul faber. În dezvoltarea rolurilor sale, am descoperit un nivel al interpretării care propune o nouă ipoteză de viaţă, fără pretenţia de a închide, de a pecetlui definitiv, ci o căutare continuă, aplicată și coerentă. Această rezervă intelectuală ce se face simțită în construcțiile sale scenice, în fond o melancolică modestie artistică, l-a făcut pe George Alexandru să nu acorde o prețuire exagerată darurilor naturale, care de altfel, nu-i lipsesc…

Iată câteva dintre spectacolele Teatrului Nottara, unde jocul său a putut fi admirat de-a lungul anilor: True West, de Sam Shepard, regia: Alexandru Mâzgăreanu (2010); Jocul dragostei şi al morţii, de Romain Rolland, regia: Lucian Giurchescu (2004); Capul de răţoi, de George Ciprian, regia: Răzvan Dincă (2004); Romeo şi Jeannette, de Jean Anouilh, regia: Claudiu Goga (2002); Titanic Vals, de Tudor Muşatescu, regia: Dinu Cernescu (2002); Vino la pod, iubita mea! de Gabor Kiszely, regia: Alexandru Repan (2001); O noapte furtunoasă, de I.L.Caragiale, regia: Dan Micu (1996); Thomas Becket, de Jean Anouilh, regia: Alexandru Repan (1995); Revizorul, de N. Gogol, regia: Mircea Cornişteanu (1995); Avarul, de J.B.P. Molière, regia: Mircea Cornişteanu (1994); Puricele, de Georges Feydeau, regia: Horaţiu Mălăele (1993); Un regat pentru un asasin, de Peter Karvas, regia: Tudor Mărăscu (1991); Păgubaşii, de Miron Radu Paraschivescu, regia: Gelu Colceag (1990); Cuibul, de Tudor Popescu, regia: Dominic Dembinski (1989); Burghezul Gentilom, de J.B.P. Molière, regia: Alexandru Dabija (1989); Livada de vişini, de A.P. Cehov, regia: Dominic Dembinski (1988); Propilee & Orhidee, S.A. de Dimos Rendis, regia: Mircea Marin (1987).

În ultimul timp, ați avut posibilitatea de a-l vedea pe George Alexandru în următoarele spectacole ale Nottara-ului: Roman teatral, după Mihail Bulgakov, regia: Vlad Massaci (2012); Aniversarea, de Thomas Vinterberg şi Mogens Rukov, regia: Vlad Massaci (2009); Soţul păcălit, de J.B.P. Molière, regia: Mircea Cornişteanu (2002).

În film a început să joace încă din 1978, când regizorul Dinu Cocea i-a propus să intre în distribuția lung-metrajului artistic Ecaterina Teodoroiu. Iată lista producţiilor cinematografice în care s-a dovedit un valoros actor de film: Casanova, identitate feminină, regia: Marius Barna (2009), Supraviețuitorul, regia: Sergiu Nicolaescu (2008), Nunta mută, regia: Horațiu Mălăele (2008), Cu un pas înainte, regia: Alexandru Maftei, Virgil Nicolaescu, Ana Mărgineanu, Luis Santa Maria, Jesús del Cerro, Alexandru Berceanu, serial de televiziune (2007), Happy End, regia: Radu Potcoavă (2006), La Urgență, regia: Andrei Zincă, serial de televiziune (2006), Băieți buni, regia: Andrei Boncea, serial de televiziune, producător Media Pro Pictures (2005), Un espresso, regia: Marian Sîrbu (2005), Milionari de weekend, regia: Cătălin Saizescu (2004), Sindromul Timișoara – Manipularea, regia: Marius Barna (2004), Dulcea saună a morții, regia: Andrei Blaier (2003), În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură, regia: Sinișa Dragin (2001), Triunghiul morții, regia: Sergiu Nicolaescu (1999), Faimosul paparazzo, regia: Nicolae Mărgineanu (1999), Omul zilei, regia: Dan Pița (1997), Punctul zero, regia: Sergiu Nicolaescu (1996), Asfalt Tango, regia: Nae Caranfil (1995), Huntress: Spirit of the Night, regia: Mark S. Manos (1995), Începutul adevărului (Oglinda), regia: Sergiu Nicolaescu (1994), È pericoloso sporgersi, regia: Nae Caranfil (1994), Chira Chiralina, regia: Gyula Maar (1993), Vulpe – vânător, regia: Stere Gulea (1993), Polul Sud, regia: Radu Nicoară (1993), Cum vă place?, regia: Olimpia Arghir, film de televiziune (1992), Înnebunesc și-mi pare rău, regia: Ion Gostin (1992), Balanța, regia: Lucian Pintilie (1992), Rămânerea, regia: Laurențiu Damian (1992), Cezara, regia: George Busecan (1991), Drumul câinilor, regia: Laurențiu Damian (1991), …Escu, regia: Constantin Dicu și Robert Cișmigiu, film de televiziune (1990), Coroana de foc, regia: Sergiu Nicolaescu (1990), Cenușa păsării din vis, regia: Dorin Mircea Doroftei (1989), Mircea, regia: Sergiu Nicolaescu (1989), Rezervă la start, regia: Mihai Diaconescu (1988), Drumeț în calea lupilor, regia: Constantin Vaeni (1988), François Villon – Poetul vagabond, regia: Sergiu Nicolaescu (1987), Figuranții, regia: Malvina Urșianu (1987), Noi, cei din linia întâi, regia: Sergiu Nicolaescu (1986), Masca de argint, regia: Gheorghe Vitanidis (1985), Dreptate în lanțuri, regia: Dan Pița (1983), Ultima noapte de dragoste, regia: Sergiu Nicolaescu (1980).

Foto: dcnews.ro / nottara.ro

17
/02
/25

La ediția din 2025 a Premiilor BAFTA, echivalentul Premiilor Oscar din cinemaul britanic, Adrien Brody a fost desemnat cel mai bun actor într-un rol principal, câștigând în fața actorului de origine română Sebastian Stan, nominalizat și el. Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal i-a revenit lui Mikey Madison pentru interpretarea din lungmetrajul „Anora”. „The Brutalist” a fost recompensat cu premiul pentru cea mai bună regie.

16
/02
/25

A trecut deja o vreme de când în Franța face vâlvă o întâmplare cu mai multe tăișuri, un fapt de viață ce constituie un foarte bun prilej de reflecție, cazul fiindu-le cunoscut oamenilor de litere. Pe scurt, Kamel Daoud, scriitorul franco-algerian recompensat în 2024 cu Premiul Goncourt pentru romanul „Houris”, a fost dat în judecată pentru încălcarea dreptului la viață privată de o tânără care susține că romancierul i-a scris povestea fără a-i fi cerut permisiunea.

15
/02
/25

Anul acesta, de Ziua Îndrăgostiților, iubirea devine concretă în Piața Amzei printr-o expoziție ce prezintă o selecție de lucrări din două colecții de artă private: Cicirean și Rus.

12
/02
/25

Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Național al Cărții, „Retrospectiva anului editorial românesc 2024”, eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume și tuturor celor interesați de actualitatea literară din România. Luminița Corneanu, scriitoare și publicistă, va contura o perspectivă asupra literaturii pentru copii și tineret, scriitoarea și jurnalista Ana Maria Sandu va face o incursiune […]

11
/02
/25

Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Național al Cărții, „Retrospectiva anului editorial românesc 2024”, eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume și tuturor celor interesați de actualitatea literară din România.

10
/02
/25

RECOMANDARE Printre romanele remarcabile publicate recent la noi se numără și unul semnat de Sándor Márai, considerat astăzi cel mai mare romancier al Ungariei. „Portretele unei căsnicii” , carte încheiată de autor la câteva zeci de ani după ce a scris-o, face o incursiune necruțătoare în teritoriile sufletului omenesc și într-o epocă sumbră.

07
/02
/25

Joi, 13 februarie 2025, de la 19.00, melomanii sunt invitați la Sala Radio, la „ITALIAN MOOD”, concert prezentat de Big Band-ul Radio, dirijat de Simona Strungaru. Invitat special al serii este saxofonistul italian Stefano di Battista, artist de talie mondială, ce se va afla pentru prima oară alături de Big Band-ul Radio România.

05
/02
/25

EVENIMENT. Muzee cunoscute din Londra, Viena sau Milano au pregătit întoarceri spectaculoase în modernitate și reflecții asupra unor capitole decisive din istoria artei. Ziarul Metropolis vă propune câteva dintre cele mai atrăgătoare expoziții programate în Europa anul acesta.

04
/02
/25

Maestrul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Internațional George Enescu, propune pentru seria de concerte de la Sala Palatului, adusă la standarde acustice performante, 27 de evenimente de excepție susținute de 16 orchestre de prestigiu din România și din întreaga lume.