Andrei Makine: „Atunci când vorbim despre iubire, limba devine universală“
https://www.ziarulmetropolis.ro/andrei-makine-atunci-cand-vorbim-despre-iubire-limba-devine-universala/

Scriitorul francez Andrei Makine a vorbit la întâlnirea cu publicul prezent la Târgul Gaudeamus despre romanul ,,O femeie iubită”, apărut recent la editura Polirom, spunând, totodată, că atunci când vine vorba despre iubire nu contează limba în care scrii, aceasta devenind universală.

Un articol de Andrada Văsii|26 noiembrie 2013

Scriitorul francez Andrei Makine a vorbit, duminică, la întâlnirea cu publicul prezent la Târgul Gaudeamus, despre romanul „O femeie iubită“, apărut recent la editura Polirom, spunând, totodată, că atunci când vine vorba despre iubire nu contează limba în care scrii, aceasta devenind universală.

Andrei Makine a purtat un dialog cu jurnalistul Luca Niculescu, în prezenţa câtorva zeci de persoane venite să-l cunoască pe scriitorul francez.

El a vorbit despre romanul ,,O femeie iubită”, care a apărut recent la editura Polirom şi care are ca punct de plecare pasiunea tânărului regizor rus Oleg Erdmann pentru Ecaterina cea Mare, care îl îndeamnă să dezlege misterul din jurul ţarinei ce a domnit în Rusia vreme de 34 de ani (1762 – 1796). Andrei Makine a spus că a scris acest volum pentru a reabilita memoria Ecaterinei, care a fost un personaj calomniat.

Admirată în epocă de Voltaire, Cagliostro şi Casanova, Ecaterina cea Mare a fost pe rând caracterizată de istorici drept o desfrânată cu tendinţe nimfomane sau ca o suverană luminată care a reformat Imperiul Rus, transformându-l într-o mare putere europeană.

Dincolo de toate aceste clişee, investigaţiile lui Erdmann aduc la lumină dramele intime ale celebrului personaj istoric, constituindu-se într-un roman memorabil, care transcende biografia, revelând totodată libertatea de a trăi şi de a iubi.

Întrebat dacă i-a fost dificil să scrie în altă limbă decât cea maternă, rusa, Andrei Makine a spus că scrie de foarte multă vreme în limba franceză şi s-a obişnuit. Ceea ce este mai dificil este să treacă de la limbajul colocvial la cel pe care îl foloseşte în scris. Acesta a spus că proza artistică este aceeaşi în orice limbă, dar limbajul cotidian şi limbajul poeţilor, al scriitorilor este cel care diferă.

Dubla viaţă literară a lui Andrei Makine

De asemenea, pentru că a fost întrebat în ce limbă redacta scrisorile de dragoste, Makine a spus: „Atunci când vorbim despre iubire, limba devine universală”.

Scriitorul francez a fost întrebat şi despre „dubla sa viaţa literară”, Andrei Makine semnând unele romane ale sale sub pseudonimul Gabriel Osmonde.

„Makine abordează teme care sunt legate de istoria rusă, personajele sale sunt întotdeauna înserate într-un contex bine definit. (…) Osmonde se poate debarasa de acest înveliş istoric, sociologic”, a spus Andrei Makine la întâlnirea cu publicul de la Târgul Gaudeamus. Totodată, a afirmat că nu se recunoaşte pe sine atunci când citeşte lucrurile care apar pe internet în ceea ce îl priveşte.

La întâlnirea cu publicul, Makine a fost întrebat cum crede că va evolua romanul, dacă va mai exista sau nu peste 20 de ani şi a spus că acesta este un gen într-o continuă schimbare, care se va adapta timpurilor ce vor veni.

Andrei Makine

Volumul lui Andrei Makine, lansat de Editura Polirom

Născut în Siberia, dar stabilit la Paris spre sfârşitul anilor ’80, Andrei Makine se numără în prezent printre cei mai apreciaţi scriitori francezi contemporani, fiind asimilat de ţara de adopţie imediat după succesul romanului „Testamentul francez” (1995, Polirom, 2002, 2013), distins cu cele mai prestigioase premii literare din Franţa: Goncourt, Médicis şi Goncourt des Lyceens. Scrise într-un stil sobru şi evocator inconfundabil, romanele sale au fost traduse în peste patruzeci de limbi străine.

La Editura Polirom i-au apărut volumele „Crima Olgăi Arbelina” (2001), „Pământul şi cerul lui Jacques Dorme” (2004), „Femeia care aştepta” (2005), ,,Iubirea omenească” (2007), „Recviem pentru Est” (2008), „Viaţa unui bărbat necunoscut” (2010) şi „Cartea scurtelor iubiri eterne” (2011). În 2005, scriitorul a fost recompensat cu premiul Prinţul de Monaco pentru cariera sa literară, notează Mediafax.

Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, organizat în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo din Bucureşti, a inclus peste 600 de evenimente.

Acestea au avut loc la standurile celor aproximativ 400 de expozanţi – un nucleu puternic şi bine definit de edituri româneşti, instituţii de învăţământ, difuzori de carte şi publicaţii, asociaţii profesionale şi organizaţii active în domeniile cultură şi educaţie – şi în spaţiile special amenajate de organizator în incintă.

Foto credit: Wikipedia, foto cu Andrei Makine 

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

25
/06
/19

Despre fericire, valori actuale, iubire, compasiune, egoism, educație, ambiții, viață și moarte, cu Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, recompensat în 1989 cu Premiul Nobel pentru Pace.

15
/06
/19

Elizabeth Gilbert se întoarce la ficțiune cu o poveste de dragoste aparte, pe fundalul lumii teatrului newyorkez din anii ’40. Spusă într-un ritm alert, din perspectiva unei femei mai în vârstă care privește în urmă la propria tinerețe cu un amestec de bucurie și regret, „Orașul fetelor” explorează teme ca sexualitatea și promiscuitatea feminină, dar și idiosincraziile iubirii adevărate.

12
/06
/19

Vă propunem astăzi un interviu cu un personaj care vine dintr-o zonă culturală mai puțin mediatizată: cultura noastră culinară. Cosmin Dragomir a pus pe picioare editura GastroArt și publică – nici mai mult, nici mai puțin – decât cărți despre istoria bucătăriei noastre.