Animatori japonezi celebri, pe care merită să îi descoperi
https://www.ziarulmetropolis.ro/animatori-japonezi-celebri-pe-care-merita-sa-ii-descoperi/

Animaţia japoneză are atât de multe forme şi o istorie (deja) îndelungată, aşa că fiecare incursiune în a alege anumite nume este o bătălie pierdută pe care, totuşi, insist să o port. Un articol de Alice Teodorescu.

Un articol de Ziarul Metropolis|14 iulie 2021

Recomandările ce urmează reprezintă, așadar, o listă subiectivă a artiștilor care au schimbat traiectoria sau modul în care ne raportăm la mediul animat. Cu alte cuvinte, acei regizori-auteur (ca să preluăm o referință din teoria cinematografică) pe care îi recunoști din primele secunde, pentru că au o semnătură, un stil vizual greu de confundat.

Ați putea spune că trișez pentru că mă raportez, în special, la numele mari, creatori de lung-metraje, însă nu trebuie să uităm că și ei sunt creatori de seriale la fel de populare (majoritatea și-au început carierele astfel). Haideți să vedem pe cine am în minte!

Hayao Miyazaki

Greu să nu încep cu Miyazaki, co-fondatorul Studioului Ghibli, întrucât este cel care, deși nu înțelege de ce, a luat pe sus publicul non-japonez, câștigând un Oscar în 2003. Cu titluri-cult precum Princess Mononke, The Castle of Cagliostro, Spirited Away sau Howl’s Moving Castle, Miyazaki creează fiecare animație în mod tradițional (fiecare cadru desenat de mână), mizând pe fluiditate, realismul mișcărilor și al proporțiilor, studiul fundalurilor (orașele sale de inspirație europeană sunt magie pură) etc.

Deși poate fi rescunoscut ușor prin amprenta vizuală, nu trebuie să uităm că realismul magic îi este pasiune-obsesie, abordând teme precum mitologia japoneză și contemporanul, ecologia și lupta dintre natură și industrie, copilăria etc.

Încă un detaliu important — majoritatea personajelor sale principale sunt tinere (shoujo) care reușesc să se maturizeze, luptând pentru dreptate, natură, dragoste.

Animațiile lui Miyazaki sunt de văzut și revăzut alături de întreaga familie, pentru că fiecare va învăța ceva cu siguranță!

Satoshi Kon

Un animator genial, care din păcate a plecat mult prea curând și de care mi-e dor, dar la care revin constant — tocmai pentru că stilul său tranșant, visceral, dar atât de aproape de natura umană îmi oferă mereu o nouă perspectivă.

Creator de SF-uri precum Paprika și thrillere psihologice precum seria Paranoia Agent sau filmul Perfect Blue, Kon a reușit să aducă dezbaterea despre conștient și inconștient în vizual. E motivul pentru care a ales animația ca mediu de expresie (și banda desenată, pe alocuri), aceasta permițându-i să editeze cadre rapide, tranziții și transformări absurde care nu ar fi fost posibile în cinematografie. Nu degeaba a influențat alți regizori-auteur precum Christopher Nolan sau Darren Aronofsky.

Cu teme predilecte precum relația dintre psihic și tehnologie, real și imaginar, ego și alter-ego, Kon a fost un maestru al jocului cu granițele și narațiunile fragmentate.

Makoto Shinkai

Considerat noul star al animației japoneze, Makoto Shinkai îți atrage imediat atenția prin grafica aproape perfectă și fiecare detaliu luminat obsesiv (obsesia pentru o anumită tehnică fiind o caracteristică predilectă a artiștilor-auteur): de la ploaia reflectată pe geamuri la neoanele dintr-un tren sau stelele care sclipesc noaptea. Acestea sunt leitmotivele filmelor sale adesea SF, adesea fantasy: 5 centimeters per second, Garden of Words sau Your name. 

Shinkai îmbrățișează animația computerizată și o întinde la limită pentru a explora emoțiile umane, căci de această dată avem de-a face cu un artist care se folosește de pretextul științifico-fantastic pentru a exprima singurătatea dată de tehnologie, eșecurile comunicării în familie sau în relație, tristețea vieții contemporane și multe altele. Un animator relativ tânăr, adesea numit noul Miyazaki, Makoto Shinkai pare că mai are multe de spus.

Alice Teodorescu este specialist în studii culturale și lector la Fundația Calea Victoriei, unde susține cursul online Introducere în universul Anime.

 

 



21
/11
/22

Până pe 3 decembrie este disponibilă colecția de 100 de lucrări originale, în ediție limitată, „Mimi’s Tea Party” a artistei Mimi Pleșoianu (Mimificator) la Art Machine, proiect inițiat de gruparea artistică Pastila Roz. Acestea pot fi achiziționate de la automatul de tip vending machine amplasat în București, în Cărturești Parklake.

11
/11
/22

Miercuri, 16 noiembrie 2022, de la ora 16:30, la Opera Naţională Bucureşti, în Foaierul Galben, va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură „Învingătorii Sclerozei Multiple - Călător printre forme şi culori”, semnată de Simona Carolina Tănase, ea însăşi diagnosticată cu scleroză multiplă şi Preşedintele Asociaţiei Învingătorii Sclerozei Multiple.

04
/11
/22

Muzeul Amintirilor din Comunism (MAdC) şi BD Historia aduc o nouă expoziție temporară în luna noiembrie, intitulată „Reconstituire istorică în benzi desenate - Revolta anticomunistă Braşov 15 Noiembrie 1987”.

04
/11
/22

Începând din 4 noiembrie, la ARCUB - Hanul Gabroveni se deschide „Secvenţe expoziţionale din Bucureşti”, expoziţie ce prezintă istoria spaţiilor expoziţionale din Capitală printr-o selecţie de fotografii din Colecţia de imagini a istoricului de artă şi fotografului Mihai Oroveanu.

02
/11
/22

Între 7 şi 29 noiembrie 2022, expoziția „Helmut Stürmer. Decor/Costum/Desen” de la ARCUB – Hanul Gabroveni reconstruiește parcursul profesional al artistului Helmut Stürmer, scenograf de teatru, operă şi film, creator de costume şi light designer.

01
/11
/22

Concepute pe o gamă variată de teme, de la hieroglifele și cetățile Antichității la creația iconoclastă a artiștilor contemporani, expozițiile momentului din muzeele europene își provoacă vizitatorii să ia parte la experiențe de nerefuzat.

01
/11
/22

Asociația Docuart lansează înscrierile pentru cursurile gratuite de film, teatru și fotografie documentară, organizate în cadrul proiectului Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului.

28
/10
/22

Astăzi, 28 octombrie 2022, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, a avut loc conferința de încheiere a proiectului MoldArte, un proiect finanțat de EUNIC prin programul European Spaces for Culture și organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Goethe-Institut București, Ambasada Austriei din Republica Moldova și Delegația Uniunii Europene din Republica Moldova.