Aurora Liiceanu dezbate „Povestea Ioanei“ la Cărtureşti Verona
https://www.ziarulmetropolis.ro/aurora-liiceanu-dezbate-povestea-ioanei-la-carturesti-verona/

Aurora Liiceanu va participa joi, 7 noiembrie, de la ora 18.00, la dezbaterea centrată pe povestea din volumul „Legături de sânge. Povestea Ioanei’’.

Un articol de Andrada Văsii|5 noiembrie 2013

Aurora Liiceanu va participa joi, 7 noiembrie, de la ora 18.00, la dezbaterea centrată pe povestea din volumul „Legături de sânge. Povestea Ioanei’’.

Evenimentul va avea loc în cadrul Librăriei Cărtureşti Verona. Participă, alături de autoare: Mihai Ioan Micle, doctor în psihologie, contributor la documentarea cărţii, Dan Antonescu, specialist criminology, Iuliana Alexa, redactorul-şef al revistei Psychologie.

Ioana, zisă Biba, are o poveste cutremurătoare: în urmă cu mai mulţi ani, şi-a ucis în bătaie fratele. „Ce anume a împins-o la acest gest?’’, „A fost ceva legat de firea ei sau urmarea unei copilării marcate de abuzuri’’, „Şi, până la urmă, cine este Biba?’’ sunt întrebări la care autoarea va căuta răspunsuri alături de invitaţi.

Un tablou realist al vieţii, pictat de Aurora Liiceanu

La prima vedere, Ioana, zisă Biba, este o femeie obişnuită, dar destinul ei se schimbă atunci când îşi omoară fratele.

Ioana crede că un moment esenţial i-a schimbat viaţa – cel în care şi-a invitat fratele mai mare să locuiască împreună. Ştie că este vinovată, dar nu pare să aibă remuşcări pentru răul pe care l-a făcut. Pornind de la povestea ei, Aurora Liiceanu schiţează un tablou realist al vieţii în închisoare şi încearcă să stabilească dacă există un „cod genetic” al criminalilor sau dacă faptele acestora sînt rezultatul educaţiei şi al conjuncturii.

Aurora Liiceanu

Afişul evenimentului la care va participa Aurora Liiceanu 

Documentarea pentru această carte a fost realizată în colaborare cu Mihai Ioan Micle.

Foto credit: Polirom, foto cu Aurora Liiceanu

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.