„Belle”. Frumoasa şi Bestia pe reţelele de socializare
https://www.ziarulmetropolis.ro/belle-frumoase-si-bestia-pe-retelele-de-socializare/

CRONICĂ DE FILM O frumoasă animaţie japoneză, „Belle” (2021, r. Mamoru Hosoda), care a avut anul trecut premiera mondială la Cannes, ajunge acum şi în cinematografele de la noi, atât în versiunea originală şi cu subtitări, cât şi dublată în română.

Un articol de Ionuţ Mareş|3 februarie 2022

Reţelele de socializare şi efectele lor au devenit de câţiva ani un subiect tot mai des întâlnit în filme. E firesc să se întâmple asta, din moment ce acaparează atât de mult timp din vieţile noastre – tot mai mult de la o generaţie la alta.

Comparativ cu filmele de acţiune, animaţiile au o mult mai mare libertate în a reprezenta lumea virtuală – limitele sunt date doar de imaginaţia creatorului.

Aşa se face că reţeaua U din „Belle” (2021), noua animaţie a japonezului Mamoru Hosoda (distribuită la noi de Bad Unicorn atât în versiune originală, cât şi dublat în română), arată ca un univers SF urban – colorat, luminos, digitalizat şi invadat de reclame –, dar populat de avataruri dintre cele mai surprinzătoare, gândite ca versiuni îmbunătăţite ale oamenilor, proiecţii ale potenţialului lor care nu se poate manifesta în viaţa cotidiană.

Sigur, ideea de bază e inspirată din realitate: ştim că imaginea pe care ne-o promovăm pe reţelele de socializare e una atent controlată, pentru a da cât mai bine în ochii celorlalţi. Însă fantezia cineastului japonez, una din vocile importante ale animaţiei nipone din ultimul deceniu, e atât de spectaculoasă, încât integrarea şi, de fapt, actualizarea unei poveşti clasice ca cea despre Frumoasa şi Bestia într-un astfel de spaţiu informatic pare cât se poate de firescă (şi ancorează „Belle” într-o tradiţie respectabilă).

Deşi U e pusă în contrast cu viaţa simplă, de fată închisă în sine şi orfană de mamă, a protagonistei Suzu şi sunt arătate pericolele reţelelor de socializare (dintre care cele mai mari sunt frica de un contact real cu cei din jur şi dependenţa de imaginea perfectă), lumea virtuală nu e descrisă doar ca una exclusiv a pierzaniei – de acolo se poate şi interveni salvator asupra altor destine. În plus, poate fi orizontul unei eliberări creative.

De altfel, graniţa dintre cele două feluri de a trăi e una fluidă, în ciuda reprezentărilor în opoziţie (inclusiv ca tehnici de animaţie), până în punctul în care asumarea identităţii reale, cu toate presupusele ei imperfecţiuni, poate deveni, prin sinceritate, un avantaj chiar şi într-o comunitate idilică precum U, de care nu mai avem cum să scăpăm, dar de la care merită să ne deconectăm din când în când.

E o concluzie simplă, însă drumul până la ea e plin de inventivitate.

„Belle” este distribuit în cinematografe de Bad Unicorn începând cu 4 februarie.

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.

26
/09
/23

Programul de educație cinematografică dedicat copiilor din localitățile fără cinematograf, cu acces limitat la cultură este în această săptămână în județul Mehedinți în școlile din localitățile Livezile și Vânju Mare iar în octombrie va fi în școlile din Hărman, județul Brașov.