Biblia pierduta, record de precomenzi pentru piaţa de carte românească
https://www.ziarulmetropolis.ro/biblia-pierduta-record-de-precomenzi-pentru-piata-de-carte-romaneasca/

Volumul „Biblia pierdută”, de Igor Bergler, ar putea depăşi 8.000 de precomenzi până pe 30 septembrie, cifra reprezentând un record pentru piaţa de carte românească, în condiţiile în care, în România, un bestseller se vinde, în medie, în 5.000 de exemplare pe parcursul unui an sau doi.

Un articol de Petre Ivan|17 septembrie 2015

În numai două săptămâni, editura Rao a primit peste 4.500 de precomenzi pentru Biblia pierduta, cartea care va ajunge în librării pe 1 octombrie, iar perioada de precomandă se încheie la sfârşitul lunii.

În plus, cartea beneficiază de o campanie de marketing fără precedent în România, pagina de Facebook dedicată acesteia depăşind 12.000 de fani în numai patru luni de la lansare, iar cele două trailere ale volumului au adunat peste 24.000 de vizualizări în mai puţin de o lună.

Arta suspansului lui Dan Brown întâlneşte cultura enciclopedică şi umorul lui Umberto Eco. – Calvin Moore, Harvard University

În volumul care va fi tradus în limba engleză de Jean Harris, în mod oficial, profesorul Charles Baker se află în oraşul unde s-a născut Dracula pentru a participa la o conferinţă a celor mai renumiţi istorici din lume.

Neoficial, scopul prezenţei sale în inima Transilvaniei este elucidarea unui mister adânc înrădăcinat în istoria familiei sale. Trei crime macabre, însă, îi schimbă planul de acţiune, iar profesorul se găseşte în centrul unei conspiraţii de proporţii planetare care se derulează de mai bine de jumătate de mileniu.

Membrii organizaţiei controlează pieţele financiare, mass-media şi cele mai importante industrii. Ei supraveghează internetul şi reţelele de socializare şi domină din umbră guvernele din întreaga lume. Singurul lucru care îi poate opri este adevărul ascuns de Dracula în „Biblia lui Gutenberg”.

Una dintre cele mai controversate figuri ale Europei de est, Vlad Ţepeş a finanţat un proiect ambiţios care va schimba faţa întregii lumi. Proiectul: multiplicarea unui mesaj menit a fi descifrat doar de anumiţi iniţiaţi.

În 1455, codul este ascuns în prima lucrare tipărită vreodată – „Biblia B42” cunoscută şi ca „Biblia lui Gutenberg”.

Pe măsură ce Charles Baker descoperă moştenirea familiei sale, acesta dezvăluie o imagine terifiantă a unei lumi confuze în care propaganda nu mai este o exclusivitate a războiului, ci s-a insinuat subtil în viaţa de zi cu zi a fiecărui utilizator permanent conectat şi paradoxal din ce în ce mai deconectat.

Un puzzle de o inteligenţă diabolică. Cea mai bună carte despre conspiraţii din ultimii ani. – Catherine Melissa Park, Columbia University

Despre Igor Bergler

Igor Bergler a studiat, în perioada 1991 – 1995, regie de film la Universitatea Ecologică Bucureşti, iar, între 1993 – 1997, comunicaţii audiovizuale, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti.

Are în palmares şapte scurtmetraje, două mediumetraje şi două lungmetraje, în calitate de regizor şi scenarist. A fost, de asemenea, redactor şi realizator de emisiuni.

Foto: Biblia pierduta – facebook

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.