Boglárka Nagy: Selecția Zilelor Filmului German discută și relația noastră cu trecutul
https://www.ziarulmetropolis.ro/boglarka-nagy-selectia-zilelor-filmului-german-discuta-si-relatia-noastra-cu-trecutul/

INTERVIU A 13-a ediţie a Zilelor Filmului German (23-29 noiembrie) aduce în România 12 dintre cele mai noi producţii sau coproducţii germane. Am stat de vorbă cu cea care s-a ocupat de selecţie, Boglárka Nagy – directorul executiv al Confederaţiei Internaţionale a Cinematografelor de Artă.

Un articol de Ionuţ Mareş|19 Noiembrie 2018

Organizată de Institutul Goethe, a 13-a ediție a Zilelor Filmului German (ZFG) va avea loc între 23 și 29 noiembrie la Cinema Elvire Popesco din București și aduce în România 12 dintre cele mai noi producții sau coproducții germane.

Selecția a fost făcută de Boglárka Nagy. Ea a fost până la începutul toamnei curator al sălii Elvire Popesco a Institutului Francez din București, iar în prezent ocupă de la Berlin poziția de director executiv al Confederației Internaționale a Cinematograflor de Artă (CICAE).

Am stat de vorbă cu Boglárka Nagy despre cum a făcut selecția, despre temele și stilurile filmelor alese și despre cum arată cinematografia germană.

Ionuț Mareș: Cu ce criterii ai pornit în selecţia filmelor?

Boglárka Nagy: Mi-am propus să încep căutarea în festivalurile a căror competiție oficială este dedicată tinerilor regizori și pe platforme de vizionare pentru profesioniști. M-a interesat să văd care e creația contemporană germană. Dincolo de asta, am vrut să găsesc câteva coproducții franco-germane puternice care să marcheze această primă ediție la Cinema Elvire Popesco a Zilelor Filmului German. Nu am căutat anumite teme de la început. Voiam să văd ce se conturează din ce vizionez din producția ultimilor doi ani.

Cum ai gândit programul?

După ce mi-am întocmit o listă scurtă cu vreo 15 titluri, am început să văd cum aș putea găsi numitor comun între filme, dar folosindu-mă de cuvinte-cheie sau teme care să îmi permită o libertate de combinații pentru a oferi oamenilor care ar veni la două proiecții consecutive șansa să vadă două lungmetraje destul de diferite, ca să mențin interesul.

Așa am ajuns să alătur, de exemplu, pentru ziua de duminică (25 noiembrie  – n.r.), „Trei zile la Quiberon” (r. Emily Atef – n.r.), o dramă destul de realistă, un fel de portret al lui Romy Schneider (cu o imagine alb-negru splendidă), cu „Transit” (r. Christian Petzold – n.r.), o melodramă foarte poetică și foarte colorată, cu un ton literar.

Așa am putut combina și „Clopoței de vânt” (r. Peyman Ghalambor  – n.r.), povestea unei prietenii dintr-un copil și un bătrân într-un orășel din estul Germaniei unde toată lumea pare să fie singură, cu „Gundermann” (r. Andreas Dresen – n.r.), filmul biografic al unui poet-cântăreț-muncitor din RDG, care prezintă atât un element cultural important, cât și dinamica dintre individ și societate în perioade istorice diferite ale Germaniei.

Ce stiluri şi teme mari se desprind din filmele incluse în programul din acest an?

Cam jumătate din programul Zilelor Filmului German din acest an constă din filme ale unor tineri regizori și tot cam jumătate din filme au fost regizate de femei.

Cred că se tematizează destul de mult relația protagoniștilor – dar poate și a noastră cu trecutul.

Sunt momente în care te găsești la o răscruce de drumuri, când te confrunți cu o alegere dificilă. Evident, e nevoie de conflict pentru dramaturgie, pentru film, și e aproape evident ce spun.

Dar pentru a înțelege lucrurile într-un context mai larg, cred că din când în când trebuie să ne oprim și să analizăm ce e în spate și ce ar putea urma.

Această temă poate lega toate celelalte motive-cheie sau tipuri de narațiuni prezente în selecție, că e vorba de documentare, filme biografice sau povești de dragoste.

Dacă ar fi să faci doar trei recomandări, care ar fi acestea?

„Trei zile la Quiberon” și „Transit” (mi-e greu să aleg între ele), „Aeroportul central THF” (doc., r. Karim Aïnouz – n.r.) și „1000 de feluri de a descrie ploaia” (r. Isabel Prahl – n.r.).

De ce crezi că cinematografia germană nu este atât de vizibilă ca alte cinematografii europene mari?

Cred că sunt două motive pentru care cinematografia germană nu este atât de vizibilă ca cea din Franța.

În Germania s-a pus mare accent pe producțiile TV – eu am crescut cu seriale polițiste germane care se puteau vedea la Oradea la televizor. Chiar și recent serialul german „Dark” a avut mare succes la nivel internațional.

Pe altă parte, o mare parte din producția autohtonă de filme de lungmetraj se adresează în primul rând publicului local și nu e făcută neapărată cu gândul de a fi exportată.

În ciuda acestor observații, consider că filmele din Germania sunt destul de importante la nivel internațional, doar că sunt poate mai vizibile în alte țări. Plus că, la categoria documentare, o duc foarte bine.

România este o țară francofonă, iar limba română este o limbă latină, așa că avem o predilecție să ne uităm mai mult în direcția Franței, Spaniei, Italiei. Iar Marea Britanie e prezentă pe ecranele din România tot mai degrabă datorită coproducțiilor americane.

Care este regizorul tău german favorit din toate timpurile?

Sunt împărțită între Rainer Werner Fassbinder și Werner Herzog.

Biletele sunt disponibile pe Eventbook.ro.

Credit foto: Cristian Nistor / Institutul Francez

27
/01
/19

CRONICĂ DE FILM După ce în 2017 a realizat un film despre legendarul Steven Spielberg, regizoarea americană Susan Lucy a revenit în 2018 cu un nou documentar de televiziune biografic reușit, despre celebra actriță Jane Fonda, intitulat „Jane Fonda in Five Acts”, disponibil pe HBO și pe platforma HBO GO.

24
/01
/19

CRONICĂ DE FILM Probabil din dorința de a contracara imaginea de frumusețe rece, aproape artificială, pe care o proiectează de mulți ani, Nicole Kidman a căutat un rol la polul opus. Părea să îl fi găsit în „Destroyer” (2018), un thriller polițist al regizoarei americane Karyn Kusama.

24
/01
/19

Este pentru prima dată când un film românesc face publice imaginile de pe set, prin realizarea unei serii de aproximativ 20 de episoade de making-of în care distribuţia impresionantă a comediei ,,Faci sau Taci” poate fi observată într-un cadru neconvenţional şi diferit de cel în care publicul are ocazia să îi urmărească de obicei pe: Augustin Viziru, Levent Sali, Gică Craioveanu, Cătălin Cazacu, Codin Maticiuc, Cosmin Nedelcu (Micutzu), Bogdan Mălăele, Diana Dumitrescu, Sandra Izbaşa, Giulia, Oana Moşneagu, Ana Baniciu, Cristina Visterneanu, Monica Bârlădeanu, Maria Popoviciu şi Horia Brenciu.

24
/01
/19

Studenții și profesorii universității noastre își acordă, în fiecare an, pe 30 ianuarie, o zi de relache. E data pe care istoria culturii o menționează ca zi de naștere a lui Caragiale și, de aceea, un prilej de sărbătoare și sărbătorire a celor care, prin activitatea lor, au marcat arta și învățământul artistic din țara noastră.

22
/01
/19

CRONICĂ DE FILM Ales în 2018 cel mai bun film în secțiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, „Border” („La graniță”), al doilea lungmetraj, extrem de inventiv, al regizorului iraniano-suedez Ali Abbasi, aduce fantasticul în cel mai banal cotidian și vorbește despre alteritate într-un mod surprinzător și profund original.

22
/01
/19

Lungmetrajele "The Favourite", de Yorgos Lanthimos, şi "Roma", de Alfonso Cuaron, conduc, cu câte zece selecţii, în topul nominalizărilor la cea de-a 91-a ediţie a galei Oscar, care va avea loc pe 24 februarie, la Los Angeles. Nominalizările pentru cea de-a 91-a ediţie a premiilor Oscar au fost anunţate de actorii Tracee Ellis Ross şi Kumail Nanjiani.

22
/01
/19

Film Now și Digi 24 transmit în direct, astăzi, 22 ianuarie, în jurul orei 15.20, anunțul oficial al nominalizărilor la premiile Academiei Americane de Film. Cea de-a 91-a gală a premiilor Oscar va avea loc pe 24 februarie, la Los Angeles.

18
/01
/19

Proaspăt apărut, al cincilea DVD din excelenta colecție Sahia Vintage, coordonată de cercetătoarea Adina Brădeanu în cadrul unui proiect al Asociației One World Romania, prezintă și discută, sub titlul „Efemere”, câteva filme comandate în diferite perioade Studiului Sahia de diverse instituții ale statului comunist.

15
/01
/19

Incluse în proiectul Viitorului Memoriei, o platformă dedicată memoriei Holocaustului în România, filmele documentare realizate, fără patos, de Olga Ștefan înregistrează mărturiile prețioase ale mai multor supraviețuitori ai persecuțiilor împotriva evreilor. O formă de amintire necesară și inevitabil fragmentată.

Page 30 of 255« First...1020...2829303132...405060...Last »