Brâncuşi: o perspectivă britanică
https://www.ziarulmetropolis.ro/brancusi-o-perspectiva-britanica/

În urmă cu 140 de ani, pe 19 februarie 1876, se năştea, la Hobiţa, cel pe care celebra Peggy Guggenheim îl descria ca fiind „jumătate zeu, jumătate ţăran” – marele Constantin Brâncuşi. Cu prilejul acestei aniversări importante din calendarul artei moderne, Institutul Cultural Român din Londra organizează, la sediu, un eveniment chiar în ziua naşterii sale, care îşi propune să pună în valoare mai ales conexiunile britanice ale marelui sculptor.

Un articol de Petre Ivan|18 februarie 2016

Seara se va deschide cu proiecția documentarului BBC “Tony Cragg on Constantin Brâncuşi” (1992, r. Christopher Swayne), în prezenţa cineastului Bruno Wollheim, realizatorul filmului, şi va continua cu o discuţie despre receptarea lui Brâncuşi în Marea Britanie în compania câtorva dintre cei mai cunoscuți exegeți britanici ai acestuia: Sanda Miller, Eric Shanes şi Jonathan Vernon.

Sanda Miller

Sanda Miller este cercetător la Southampton Solent University şi profesor invitat al Institutului Marangoni, secţia Design vestimentar. Timișoreancă de origine, și-a început cariera la începutul anilor 1980 cu un studiu despre Constantin Brâncuşi şi complexul sculptural de la Târgu Jiu, continuând apoi să publice numeroase cărţi de autor, ediții îngrijite, cataloage și articole de specialitate dedicate artei moderne. Cartea sa „Constantin Brancusi: A Survey of His Work” (Clarendon Press, 1995) este, probabil, cel mai complet studiu dedicat vieţii şi operei marelui sculptor roman în spațiul anglo-saxon, conţinând mai multe piese documentare inedite.

Eric ShanesBrancusi

Eric Shanes este pictor, istoric și critic de artă, cu un interes special în exegeza sculpturii moderne. Cartea sa dedicată lui Constantin Brâncuși, publicată în seria “Modern Masters”, s-a vândut în peste 20.000 de exemplare, fiind caracterizată drept “o carte minunată, atât din punct de vedere intelectual, cât şi vizual”. Eric Shanes este considerat o autoritate în opera lui Turner, fiind autorul unui număr impresionant de lucrări despre opera acestuia, dar și vicepreşedinte al Societăţii Turner și editor, între anii 1980 și 1991, al revistei “Turner Studies”, tipărită de Tate Gallery. Printre cărțile sale exegeză, se mai numără şi studii dedicate lui Dali, Warhol şi impresioniştilor din Londra.

Jonathan Vernon

Jonathan Vernon este, începând din 2014, editor al “Burlington Magazine”, unde a publicat numeroase recenzii la studii dedicate lui Constantin Brâncuşi, dar şi altor mari artiști moderni. Articolele sale au apărut în “New Statesman”, “Gagosian Quarterly” și publicațiile specializate ale muzeelor Tate și Courtauld Gallery. Între proiectele sale editoriale cele mai recente figurează realizarea catalogului expoziţiei “Generation Painting c. 1955–1965”, care se va deschide curând la Cambridge, dar şi un studiu ce urmează să fie publicat în colecția “Henry Moore: Sculptural Process and Public Identity” a muzeului Tate Britain. În prezent, Jonathan Vernon finalizează o amplă cercetare dedicată marelui Brâncuși.

Bruno Wollheim

Bruno Wollheim, fiul filosofului britanic Richard Wollheim, este un cunoscut producător și regizor de filme documentare, care conduce în present compania Coluga Pictures. Printre producţiile sale cele mai apreciate, atât de critici, cât și de public,  se numără seria de documentare “Artists’ Journeys”, realizată pentru BBC, în care importanți artişti contemporani discută influența pe care diferiți maeștri din trecut au exercitat-o asupra lor. Parte a acestei serii, “Tony Cragg on Constantin Brancusi” prezintă călătoria în România a renumitului sculptor britanic, în căutarea surselor geniului brâncușian.

Foto:Brâncuşi: o perspectivă britanică – wikipedia

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.