Calea samurailor – o Japonie uitată
https://www.ziarulmetropolis.ro/calea-samurailor-o-japonie-uitata/

La Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc vineri, 17 mai, o altă Seară japoneză, dedicată lui Yukio Mishima şi tetralogiei sale „Marea fertilităţii“.

Un articol de Teodora Gheorghe|21 mai 2013

La Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc vineri, 17 mai, o altă Seară japoneză, dedicată lui Yukio Mishima şi tetralogiei sale „Marea fertilităţii“.

Invitaţi au fost Angela Hondru, Şerban Georgescu, Elisabeta Lăsconi, Andreea Sion, Alina Purcaru. Actorul Constantin Codrescu a citit pasaje din opera scriitorului. Moderatoarea evenimentului a fost Raluca Popescu, redactor-şef Humanitas Fiction.

Prozatorul, poetul şi dramaturgul Yukio Mishima este unul dintre scriitorii japonezi de seamă ai secolului trecut. Kimitake Hiraoka, pe numele său adevărat, s-a născut în 1925 la Tokyo într-o familie de samurai. În ciuda dorinţei tatălui de a urma Dreptul, tânărul porneşte pe drumul scrisului încă de la vârsta de 12 ani. A fost nominalizat de trei ori la Premiul Nobel. Printre operele sale se numără: „Templul de aur“, „După banchet“, „Soare şi oţel“, „Zăpada de primăvară“, „Cai în galop“, „Templul zorilor“ şi „Îngerul decăzut“.

Un samurai modern

Scriitor contradictoriu şi controversat, Mishima a fost urmărit în permanenţă de obsesia pentru codul onoarei samurailor. În anii 1930, „Codul samurailor“ a devenit tot mai răspândit, ajungând ca în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial să servească drept carte de căpătâi pentru piloţii kamikaze. Mishima însuşi a jucat rolul unui samurai modern, înfiinţând gruparea Tatenokai, fondată pe baza valorilor tradiţionale şi a venerării împăratului.

Tetralogia „Marea fertilităţii“ este, într-o bună măsură, „o autobiografie spirituală“, după cum a numit-o Elisabeta Lăsconi. Autorul deplânge decăderea morală a Japoniei postbelice, dominată de corupţie şi materialism. Critica socială vizează o societate despiritualizată, care şi-a pierdut credinţa în codul samurailor.

Niponologul Angela Hondru a vorbit despre universul scrierilor lui Yukio Mishima ca despre „o lume dezvrăjită“, unde onoarea a fost risipită de europeni din cauza nevoilor şi a deznădejdii. Desprinderea de trecutul glorios aduce cu sine o răsturnare dureroasă a vechii ordini. Protestul lui Mishima merge până la sacrificiul suprem – pe 25 noiembrie 1970, recurge la gestul sinuciderii rituale prin seppuku. Este totodată ziua în care încheie ultimul volum al tetralogiei.

Autorul japonez introduce în volumele tetralogiei teme inspirate din filozofia buddhistă. Personaje importante care îşi pierd viaţa revin pe scena destinului prin reîncarnare – o formă de purificare a moralităţii decăzute. Yukio Mishima nu încetează niciodată să lupte pentru regenerarea spirituală a Japoniei.

Foto: Librăria Humanitas Cişmigiu/Facebook

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

18
/02
/22

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuși și James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la București chiar de ziua lui Constantin Brâncuși, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

15
/02
/22

Editura Humanitas Fiction și Institutul Cervantes din București vă invită miercuri, 16 februarie, ora 19.30 la o întâlnire online cu scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate prilejuită de lansarea romanului Un ceai la capătul lumii – recent apărut în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – un roman memorabil despre aventura vieții, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Participă: Scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate, Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Maria Onisei, scriitoare și jurnalist cultural și Dana Pîrvan, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

14
/02
/22

Școala Gimnazială Nr. 194, București, în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat, cu sprijinul Inspectoratul Școlar al Municipiului București organizează marți, 15 februarie, de la ora 10.00, evenimentul on-line ”Cu cărțile deschise...”, cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii.

10
/02
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, sărbătorește Ziua Națională a Lecturii printr-o serie de activități online si offline. Astfel, la Palatul Parlamentului, scriitorul Petre Crăciun va susține un atelier de lectură pentru copii.

09
/02
/22

Pe 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlinește 89 de ani. În rândurile care urmează, vă propunem o scurtă incursiune în biografia artistului care de-a lungul timpului a știut să se arate atât de generos pe scenă și atât de discret în afara ei. Din 2011, numele său se regăsește și pe Aleea Celebrităților din București, proiect inițiat de Teatrul Metropolis pentru a celebra valoarea artistică.

08
/02
/22

Premisa proiectului habits by Republica cultural, inițiat de Societatea Omului Sănătos, o serie de conversații despre impactul artei asupra psihicului și spiritului uman moderate de psihoterapeutul Gabriel Cicu (fondator al clinicii Color Mind din București) alături de patru artiști: scriitoarea Adela Greceanu, muzicianul Răzvan Popovici, coregrafa Judith State și pictorul Roman Tolici.