Calea samurailor – o Japonie uitată
https://www.ziarulmetropolis.ro/calea-samurailor-o-japonie-uitata/

La Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc vineri, 17 mai, o altă Seară japoneză, dedicată lui Yukio Mishima şi tetralogiei sale „Marea fertilităţii“.

Un articol de Teodora Gheorghe|21 mai 2013

La Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc vineri, 17 mai, o altă Seară japoneză, dedicată lui Yukio Mishima şi tetralogiei sale „Marea fertilităţii“.

Invitaţi au fost Angela Hondru, Şerban Georgescu, Elisabeta Lăsconi, Andreea Sion, Alina Purcaru. Actorul Constantin Codrescu a citit pasaje din opera scriitorului. Moderatoarea evenimentului a fost Raluca Popescu, redactor-şef Humanitas Fiction.

Prozatorul, poetul şi dramaturgul Yukio Mishima este unul dintre scriitorii japonezi de seamă ai secolului trecut. Kimitake Hiraoka, pe numele său adevărat, s-a născut în 1925 la Tokyo într-o familie de samurai. În ciuda dorinţei tatălui de a urma Dreptul, tânărul porneşte pe drumul scrisului încă de la vârsta de 12 ani. A fost nominalizat de trei ori la Premiul Nobel. Printre operele sale se numără: „Templul de aur“, „După banchet“, „Soare şi oţel“, „Zăpada de primăvară“, „Cai în galop“, „Templul zorilor“ şi „Îngerul decăzut“.

Un samurai modern

Scriitor contradictoriu şi controversat, Mishima a fost urmărit în permanenţă de obsesia pentru codul onoarei samurailor. În anii 1930, „Codul samurailor“ a devenit tot mai răspândit, ajungând ca în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial să servească drept carte de căpătâi pentru piloţii kamikaze. Mishima însuşi a jucat rolul unui samurai modern, înfiinţând gruparea Tatenokai, fondată pe baza valorilor tradiţionale şi a venerării împăratului.

Tetralogia „Marea fertilităţii“ este, într-o bună măsură, „o autobiografie spirituală“, după cum a numit-o Elisabeta Lăsconi. Autorul deplânge decăderea morală a Japoniei postbelice, dominată de corupţie şi materialism. Critica socială vizează o societate despiritualizată, care şi-a pierdut credinţa în codul samurailor.

Niponologul Angela Hondru a vorbit despre universul scrierilor lui Yukio Mishima ca despre „o lume dezvrăjită“, unde onoarea a fost risipită de europeni din cauza nevoilor şi a deznădejdii. Desprinderea de trecutul glorios aduce cu sine o răsturnare dureroasă a vechii ordini. Protestul lui Mishima merge până la sacrificiul suprem – pe 25 noiembrie 1970, recurge la gestul sinuciderii rituale prin seppuku. Este totodată ziua în care încheie ultimul volum al tetralogiei.

Autorul japonez introduce în volumele tetralogiei teme inspirate din filozofia buddhistă. Personaje importante care îşi pierd viaţa revin pe scena destinului prin reîncarnare – o formă de purificare a moralităţii decăzute. Yukio Mishima nu încetează niciodată să lupte pentru regenerarea spirituală a Japoniei.

Foto: Librăria Humanitas Cişmigiu/Facebook

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).