Cărți de neocolit: Homer și poemele sale, Iliada și Odiseea
https://www.ziarulmetropolis.ro/carti-de-neocolit-homer-si-poemele-sale-iliada-si-odiseea/

De aproape 3.000 de ani lumea află cu încântare, din povestiri, din cărţi, teatru, cinema despre isprăvile lui Paris, Hector, Achile, Ulisse şi mulţi alţii.

Un articol de Georgeta Filitti|3 aprilie 2018

Printr-o convenție unanimă, autorul istorisirilor e considerat a fi „cel care nu vede”, „ostaticul”, „cel care a rânduit lucrurile” – într-un cuvânt, Homer. Iliada și Odiseea, respinse de Platon, prețuite de Aristotel, considerate de Voltaire drept „sublimă descriere”, sunt văzute azi, de majoritatea cercetătorilor, ca o compilație din opera mai multor poeți anonimi sau o creație orală, folclorică, ce a fost captată de necunoscuți și transmisă de-a lungul veacurilor. Astfel, cele 28.000 de versuri, în 24 de cărți, care înfățișează războiul Troiei aveau să fie recitate de homerizi, adică barzi rătăcitori, pe pământul de astăzi al Greciei și Turciei. Se apreciază că forma literară finală au dobândit-o în vremea tiranului Pisistrate (560-527 î.e.n.).

Războiul Troiei – subiectul poemului Iliada – a început astfel: lui Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, și al Hecubei, i s-a prezis la naștere că va da foc orașului. Izgonit de acasă, apoi reîntors, e luat arbitru la o nuntă din lumea zeilor unde Discordia nu fusese poftită. Furioasă, ea a aruncat un măr de aur printre nuntași, pe care însemnase: „Celei mai frumoase”. S-au înfățișat Afrodita, Atena și Hera. Paris, arbitrul, a ales-o pe cea dintâi. Ca recompensă, Afrodita l-a ajutat s-o răpească pe Elena, soția lui Menelaos, regele Spartei.

Paris participă la războiul grecilor împotriva Troiei și îl ucide pe Ahile. Acesta e figura emblematică a eroului legendar, viteaz, locvace, erudit, prieten devotat (cu Patrocle). În plus, e protejat de zeițele Atena și Hera. În timpul războiului, Agamemnon îi răpește iubita și atunci Ahile refuză să mai lupte. Abia când Hector îl omoară pe Patrocle, eroul își recapătă vigoarea războinică. Îl ucide pe Hector, târându-l în urma carului său de luptă; în cele din urmă, înduioșat, restituie trupul tatălui acestuia, regele Priam.

Fiul unei zeițe, Ahile dobândise nemurirea (maică-sa îl freca ziua cu ambrozie și noaptea îl băga în foc; astfel călit, eroul ar fi trebuit să reziste oricăror încercări, dar o parte a corpului i-a rămas vulnerabilă: călcâiul, de care fusese ținut de maică-sa ziua și noaptea). Ulisse, aflat și el în rândul asediatorilor cetății Troia, îi cunoștea slăbiciunea și o denunță. Motivul? Ahile era gata să trădeze, fiind îndrăgostit de Polixenia, fiica regelui asediat. Fratele acesteia, Paris, îl nimerește pe Ahile cu o săgeată în călcâi și eroul moare.

Ulisse este și el unui din foștii pretendenți la mâna Elenei. Participă la război și e printre cei care pătrund în cetate ascunși în „calul troian”. E ucigașul, prin lapidare, al Hecubei, fiind cel dintâi care aruncă piatra. Peripețiile întoarcerii sale acasă, în insula Ithaca, la soția ce i-a rămas credincioasă, Penelopa, formează subiectul celui de-al doilea poem al lui Homer, Odiseea.

În jurul eroilor războiului troian s-au țesut nenumărate legende. Una din ele vrea ca Ahile să fie trecut de zei în eternitate. S-a stabilit în Insula Albă de la Gurile Dunării, unde trăiește până azi fericit.

Iliada a fost tradusă în limba română de George Murnu.

Războiul Troiei – subiectul poemului Iliada – a început astfel: lui Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, și al Hecubei, i s-a prezis la naștere că va da foc orașului.

 



24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

18
/02
/22

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuși și James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la București chiar de ziua lui Constantin Brâncuși, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

15
/02
/22

Editura Humanitas Fiction și Institutul Cervantes din București vă invită miercuri, 16 februarie, ora 19.30 la o întâlnire online cu scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate prilejuită de lansarea romanului Un ceai la capătul lumii – recent apărut în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – un roman memorabil despre aventura vieții, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Participă: Scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate, Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Maria Onisei, scriitoare și jurnalist cultural și Dana Pîrvan, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

14
/02
/22

Școala Gimnazială Nr. 194, București, în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat, cu sprijinul Inspectoratul Școlar al Municipiului București organizează marți, 15 februarie, de la ora 10.00, evenimentul on-line ”Cu cărțile deschise...”, cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii.

10
/02
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, sărbătorește Ziua Națională a Lecturii printr-o serie de activități online si offline. Astfel, la Palatul Parlamentului, scriitorul Petre Crăciun va susține un atelier de lectură pentru copii.

09
/02
/22

Pe 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlinește 89 de ani. În rândurile care urmează, vă propunem o scurtă incursiune în biografia artistului care de-a lungul timpului a știut să se arate atât de generos pe scenă și atât de discret în afara ei. Din 2011, numele său se regăsește și pe Aleea Celebrităților din București, proiect inițiat de Teatrul Metropolis pentru a celebra valoarea artistică.

08
/02
/22

Premisa proiectului habits by Republica cultural, inițiat de Societatea Omului Sănătos, o serie de conversații despre impactul artei asupra psihicului și spiritului uman moderate de psihoterapeutul Gabriel Cicu (fondator al clinicii Color Mind din București) alături de patru artiști: scriitoarea Adela Greceanu, muzicianul Răzvan Popovici, coregrafa Judith State și pictorul Roman Tolici.