”Cărți de neocolit” – o nouă rubrică în Ziarul Metropolis
https://www.ziarulmetropolis.ro/carti-de-neocolit-o-noua-rubrica-in-ziarul-metropolis/

Cărţile înseamnă marea zestre a omenirii. Simpla definiţie de dicţionar le declară ”pagini imprimate prinse într-un volum, broşat, legat sau in folio”. Dar materialul este mult mai divers: de la cărămizile pe care s-au incizat semnele cuneiforme până la audio-book-urile din zilele noastre. Și dacă suportul poate fi tabletă, papirus, pergament, mătase, hârtie, electronic, cuprinsul cărţilor e cel care interesează; el se confundă cu infinitatea de preocupări ce caracterizează creaţia umană.

Un articol de Georgeta Filitti|26 februarie 2018

Cărțile definesc un om dar și o epocă. Așa au apărut cărțile de căpătâi, cărțile de învățătură care ajută la instruire. În perioadele de decadență, mai ales, circulă cele licențioase, reținute odinioară în fondurile Infern ale bibliotecilor. În dorința de a cunoaște viitorul se consultă cărțile sibiline, ale augurilor, ale etruscilor, celeste. Dar și din lumea de dincolo ne vin informații prin Cartea morților. Spiritualitatea omenirii se exprimă în Biblie (pentru evrei și creștini), Cabala (pentru evrei), Coran (pentru musulmani), Upanișade (pentru tradiția  vedelor din hinduism). Și în continuare se citesc cărți de rugăciune, sfinte, canonice.

Nobilimea europeană a ținut să-și inventarieze membrii și așa au apărut Cărțile de aur. Unele profesiuni au simțit nevoia regulilor de conduită încât s-a scris Cartea Mării, pentru cei implicați în peregrinări pe oceanele și mările Terrei; la fel cărțile de meserii. Diplomația a căutat să se justifice post festum și a dat cărți colorate, îndeobște fiecare țară și-a ales o culoare: roșu, albastru, verde (ca a noastră, pentru a explica participarea la războaiele balcanice, încheiate în 1913 cu pacea de la București), alb etc. Gestionarea proprietății a generat cărțile funciare și exemplele pot continua, chiar dacă ne îndepărtăm de înțelesul general acceptat al volumului pe care îl ține în mână aproape orice om în lumea de azi.

Din înșirarea noastră nu pot lipsi cărțile de bucate, întâlnite la toate popoarele, și unde nu e  vorba doar de un public anume. Toată lumea mănâncă, prin urmare toată lumea e curioasă. Și dovada apare în varietatea cărților de acest fel, în tirajele lor mereu reînnoite. La noi, cartea de profil cu zeci de ediții e, desigur, cea a Sandei Marin.

Diversitatea cărților a făcut ca ele să fie promovate, recenzate, cenzurate, arse, trecute de biserica catolică ori de laicii naziști sau comuniști în Index Librorum Prohibitorum sau ”Fond special”, ”Strict secret”, ”Interzis”. Autorii unor cărți au ars pe rug, au fost condamnați la moarte ori trăiesc sub alte identități fiind păziți cu strășnicie.

Depozitele de carte – marile biblioteci – fac gloria țărilor care le-au constituit: Coimbra (Portugalia), Melk (Austria), Ambroziana (Italia), Biblioteca Națională a Franței, Biblioteca Congresului American ș.a.

Există și o ”aristocrație” a cărților, cele în tiraj limitat, în ediții priceps din secolele XVII-XVIII, cu dedicații, cu autori dintr-o grupare culturală aparte (de pildă Avangarda), cu legături în piele extrem de valoroase. Uneori acestea se scot la licitație și se vând cu mii de euro. În bibliotecile noastre există Fondul de carte rară (unde sunt incluse tipărituri de până la 1830).

Universul cărților e în veșnică mișcare: se scriu, se tipăresc, au notorietate sau cad în uitare, se retipăresc sau nu, creează nostalgii ori clasificări de tipul ”Cele mai citite 100 de cărți” și factorii caracteristici ai acestei dinamici sunt autorii și cititorii. E vorba de o relație interșanjabilă, în așa fel încât, cu excepția analfabeților, lumea scrie și citește.

Să pătrundem în acest spațiu mirific unde dobândim o zestre mai valoroasă decât tot aurul din lume și care se rezumă la un singur cuvânt EDUCAȚIE.

Foto: pixabay.com

19
/02
/16

"Nu este nicio ruşine să te naşti prost. Ruşine e să mori prost." - Marin Sorescu / Astăzi, în ziua în care îl aniversăm pe Constantin Brâncuşi, se împlinesc 80 de ani de la naşterea scriitorului Marin Sorescu, considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani

19
/02
/16

Regizorul de film Cristi Puiu a participat, miercuri seară, la campania "Librar pentru o zi", organizată de Librăria Bizantină din Bucureşti, unde le-a recomandat cititorilor mai multe volume, declarând că vede cărţile ca pe "nişte pietre pe care calci pentru a traversa un pârâu".

13
/02
/16

Începînd cu această săptămînă, în librăriile din toată ţara şi pe  www.polirom.ro a apărut un nou volum semnat de celebrul Will Gompertz, arts editor BBC, ,,Gîndeşte ca un artist”. Învaţă cu van Gogh, Picasso sau Andy Warhol cum să fii creativ în orice domeniu, publicat de Editura Polirom, în traducerea Luciei Popovici.

11
/02
/16

Vineri, 12 februarie, începând cu ora 17.00, va avea loc inaugurarea noului sediul al Librăriei „Mihail Sadoveanu”, în prezenţa criticilor literari Alex. Ştefănescu şi Daniel Cristea-Enache. Librăria „Mihail Sadoveanu” a rămas fără sediul istoric luna trecută din cauza restituirii acestui spaţiu proprietarilor. Pentru a nu întrerupe istoria de peste 65 de ani a cunoscutei librării, Compania de Librării București a decis ca Librăria 88, de pe strada Edgar Quinet să preia numele Librăria „Mihail Sadoveanu”.

09
/02
/16

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 10 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la lansarea romanului Firida Ruşinii de Ismail Kadare, recent apărut în colecţia "Raftul Denisei", coordonată de Denisa Comănescu. Firida Rușinii face parte din „ciclul otoman“, scris de Ismail Kadare în anii ’70, care îi oferă prilejul unei meditații asupra opresiunii și a terorii într-un stat totalitar.

07
/02
/16

Ziarul Metropolis inaugurează rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanți oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale, aflați ce carte ar lua Radu Beligan pe o planetă nelocuită și care e cel mai neobișnuit loc în care a citit vreodată.

05
/02
/16

„Imposibilul nu există, deci este posibil în ciuda aparenţelor.”- Poirot. Editura RAO anunţă o nouă apariţie: cartea Poirot şi cu mine, de David Suchet şi Geoffrey Wansell – o lectură la fel de captivantă ca un roman, „...o explorare fascinantă a trăirilor lăuntrice ale emblematicului detectiv belgian“ (Yours).

05
/02
/16

ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, organizează la sediul din Gabroveni expoziția TZARA.DADA.ETC., dedicată aniversării a 100 de ani de dadaism, realizată de curatorul Erwin Kessler, cu lucrări din colecția familiei Emilian Radu. Vernisajul va avea loc astăzi, 5 februarie 2016, de la ora 18:00.

04
/02
/16

Jean Daragane, un scriitor trecut de şaizeci de ani, trăieşte într-un prezent fără bucurii; numai lectura din Buffon şi contemplarea copacilor şi a florilor îi mai dau speranţă în viaţă. Însă pierde întâmplător o agendă veche, de care nu-i păsa mai deloc. Un individ straniu o găseşte, îl sună să i-o înapoieze şi aşa începe povestea în care Daragane, odată cu nume de locuri şi numere de telefon ieşite din uz, îşi aminteşte frânturi de o blândeţe dureroasă pe care atît de mult se străduise să le uite.

02
/02
/16

Inventează ceva aduce laolaltă douăzeci şi trei de povestiri scrise de-a lungul mai multor ani şi publicate în diverse reviste literare sau cu totul inedite. Sumbre sau amuzante, provocatoare, excentrice şi tulburătoare, povestirile lui Chuck Palahniuk sunt, fiecare în parte, un exerciţiu stilistic de o originalitate şi o inventivitate cuceritoare.

01
/02
/16

Progresul științific și inovația tehnologică îl preocupă pe Mihai Nadin din perspectiva influenței pe care acestea o au asupra existenței și creativității umane. Civilizația Analfabetismului reprezintă dovada acestei afirmații. În perioada 3 – 11 februarie 2016 vor avea loc o serie de evenimente de lansare a volumului Civilizația analfabetismului, de Mihai Nadin, apărut la Editura Spandugino.